Aflata in judetul Alba, la aproximativ 8 kilometri de Aiud, Manastirea Magina este obste de calugari, purtând hramul Sfânta Treime.
Viata monahala de aici are o indelungata traditie, prima atestare documentara a sfântului locas este cea din 1611 când este mentionat ca „parohie manastireasca”. Alte cercetari fixeaza ca atestare anul 1650 sau chiar 1665. Pâna in anul 1700 a fost biserica de mir pentru ortodocsi, apoi a fost folosita de credinciosi ca biserica parohiala. In 1948 revine comunitatii ortodoxe. Functioneaza tot ca biserica de mir. Regimul comunist se opune infiintarii unei manastiri, mai ales in urma decretului din 1959, dar prin eforturile Episcopului Caransebesului, Andrei Andreicut, biserica este restaurata.
Acelasi episcop resfinteste biserica in anul 1992 iar in 1997 asezamântul capata statut de manastire. Cu acest prilej a demarat constructia noii biserici cu hramul Sfântul Ioan Evanghelistul si au fost construite altarul de vara, gardul de piatra cu o intrare monumentala, corpul de chilii si staretia. Ansamblul monahal este introdus pe lista monumentelor istorice ale judetului.
Dintre piesele complexului remarcabila este biserica veche cu hramul „Sfânta Treime”. Este considerata una dintre cele mai frumoase din judet si la inceput a avut numai naos si altar. Dupa 1800 i s-a adaugat pronaosul deasupra caruia se afla o turla oarba in care este instalata clopotnita. Este acoperita cu sindrila iar ferestrele au un traiect ce se largeste spre exterior. Usa de la intrare detine doua fragmente dintr-un vechi ancadrament de piatra fiind folosite unul deasupra si un altul pe post de prag. A fost pictata in interior de o familie de pictori din Turda.
Manastirea este profund ancorata in istoria si cultura tarii. Aici a functionat inca din 1611 o scoala renumita, consemnata in decretele imperiale din august 1784, fiind una dintre cele 11 scoli românesti importante din Transilvania. In timpul revolutiei din 1848-1849 a constituit o mica fortareata pentru revolutionarii români si chiar Avram Iancu l-a trimis pe Simion Prodan Probul pentru organizarea unei tabere militare in incinta. In 1848 manastirea a fost atacata de oastea nobiliara din Aiud si i s-a dat foc dar calugarii au reusit sa scape si au refacut repede biserica si scoala.
Sapaturile arheologice au descoperit in urma cercetarilor in curtea manastirii 23 de morminte in care au gasit monede de argint din secolele al XVI-lea si al XVII-lea, doua cruci pectorale si alte obiecte de cult. Manastirea detine si un muzeu amenajat intr-o casa taraneasca având acoperis de paie care a fost ulterior inlocuit cu unul din sita. Are doua incaperi: cea de la intrare si o odaie mai mare cu geamuri mici. In prima sunt expuse icoane vechi pe lemn si pe sticla si alte obiecte de cult iar in cea de a doua, carti de cult si alte scrieri bisericesti.
IRINA STOICA
Comentarii