Egiptul, cu Nilul, Valea Regilor, Sfinxul, Marea Piramida din Gizeh sau splendidele moschei din Cairo este de fapt un tratat de istorie in piatra. Nu departe de minaretele moscheilor, in capitala tarii, mai exact in inima acesteia se inalta Muzeul Egiptean evocand istoria straveche a acestei tari pline de legende si mistere. Cel care a sustinut cu multa forta dar si cu pasiune deschiderea unui mare muzeu in care sa fie expuse operele de arta faraonica a fost egiptologul francez Mariette Pasa.
Ideile sale nu au depasit insa stadiul de proiect, proiect care a prins viata abia dupa 20 de ani, cand arhitectul Marcel Dourgnon a prezentat planurile Muzeului Egiptean, cladire care urma sa se inalte in centrul orasului. Muzeul s-a deschis in 1902, director fiind Gasto Maspero.
Asezamantul inglobeaza o librarie uriasa si peste 100 de camere de expozitie ocupand doua etaje. In gradina acestuia se afla mormantul lui Auguste Mariette, avand inscriptionate data nasterii si a mortii (1821-1881). Este un monument de marmura cu o statuie de bronz deasupra reprezentandu-l pe cunoscutul om de cultura. Exista aici de asemenea si alte statui ale unor faimosi egiptologi.
Intrarea in muzeu este strajuita de doua statui simbolizand Egiptul de Sus si Egiptul de Jos, una tinand in mana un lotus, iar cealalta un papirus. In interior sunt expuse multe obiecte vechi, de o valoare inestimabila. Unul dintre cele mai pretioase este sarcofagul de aur al lui Tutankhamon. Cantarind peste 200 kilograme, este poate cea mai impresionanta dovada a maiestriei aurarilor din antichitate. Mormantul faraonului, mort la 18 ani, a fost descoperit la 4 noiembrie 1922 de Howard Carter dupa sase ani de munca istovitoare si de cautari insistente in Valea Regilor.
Un alt exponat de valoare este statuia lui Mentuhotep din dinastia a 11-a. Este o lucrare de gresie, de 2,3 metri, faraonul fiind asezat in pozitia lui Osiris. Este imbracat in alb, purtand coroana rosie. Trupul sau este negru-verzui si statuia a fost descoperita intr-o nisa funerara din monumentalul sau templu, fiind infasurata in fasii de panza asemenea unei mumii.
Sunt de asemenea si alte statui impresionante. Una dintre ele il reprezinta pe Dwarf Seneb, un demnitar din timpul dinastiei a VI-a. Este de fapt un grup statuar din calcar pictat, infatisandu-l pe demnitarul respectiv alaturi de sotia sa si avandu-i la picioare pe cei doi copii ai lor. O exceptionala statuie de lemn din timpul dinastiei a V-a este cea a nobilului Kaaper, cunoscut ca mare preot. Statuia a fost descoperita in 1860, excelent conservata.
Este realizata dintr-un singur trunchi de sycomor, cu exceptia bratelor, atasate. Ochii sunt din cuart, avand pleoape de arama. Ochii acestuia sunt asemanatori cu cei ai „Scribului”, o statuie realizata in dinastia a IV-a. Asa cum se stie profesiunea de scrib era dintre cele mai pretuite din regat deoarece acesta era mereu apropiat de faraon. Statuia, tot din calcar pictat, infatiseaza personajul sezand, cu un papirus pe genunchi.
Printre cele mai pretioase grupuri statuare din muzeu mai pot fi amintite cel din calcar pictat reprezentandu-i pe marele preot din Heliopolis, printul Rahotep, alaturi de sotia sa, printesa Nofret, importante personaje din timpul dinastiei a IV-a si cel din granit negru infatisandu-i pe primarul Tebei, Senefer, sotia lui Senetnay si fiica lor, Mutneferet. Este o scurta trecere in revista a unei istorii de milenii, o istorie incarcata de lupte, de drame, de legende si de credinte adanc inradacinate in mintea unui popor care a supravietuit in ciuda tuturor vitregiilor unei istorii marcate de suisuri fara egal si coborasuri dramatice.
IRINA STOICA
Comentarii