Muzica s-a nascut odata cu omul. Nu intamplator, ritualurile religioase de toate nuantele sunt insotite dintotdeauna de armonii mai mult sau mai putin diferite intre ele, principalele evenimente ce marcheaza existenta omului beneficiaza de linii melodice distincte si specific, bucuriile si tristetile noastre, toate sunt marcate de armonii sonore.
Magia si sarbatoarea perpetua care intruchipeaza muzica sunt insa analizate inclusiv prin filtrarea lor de catre judecata obiectiva a stiintei.
Astfel, in urma unor cercetari complementare s-a conturat clar ideea ca emisiile sonore numite muzica au o forta infinit mai mare decat aceea de a ne mangaia auzul si sufletul. Altfel spus, armoniile de acest tip nu misca doar particulele aerului din jurul nostru, ci inglobeaza o dinamica reala, actioneaza efectiv cu o putere aparte.
Facem parte din cei 30% de pasageri ai curselor aviatice care nu se simt bine atunci cand se afla in aer? Becky Spelma, psiholog specialist in anxietate la Private Therapy Clinic din Londra, ne sugereaza sa ascultam o muzica lenta, dominata de ritmuri apropiate de cel al batailor inimii.
In acelasi timp, respiratia pe diapazonul melodiei permite incetinirea ritmului cardiac, diminuarea presiunii arteriale si deci buna gestionare a anxietatii. Potrivit psihologului, cantecul cel mai linistitor ar fi Someone Like You al interpretei Adele, datorita tempoului sau de 67 de pulsatii pe minut si armonicelor sale.
In aceeasi linie se inscriu si cercetari in domeniul muzicii efectuate de specialisti in stiinte aparent fara legatura cu aceasta. Astfel – cuvinte pozitive, un tempo de 150 de masuri pe minut, o serie de note in mod major sunt elementele ecuatiei matematice dezvoltate de Jacob Jolij, cercetator in neurostiinte la Universitatea Groningen din Tarile de Jos, in ideea identificarii cantecelor care ne fac fericiti. El a plasat pe primul loc piesa Don’t Stop Me Now a trupei Queen.
„Utilizarea gamei majore suna intr-o maniera vesela pentru auzul nostru, este ceva ce asociem cu increderea”, afirma Jolij, recomandand piese ca Dancing Queen (ABBA), Good Vibration (Beach Boys) sau Uptown (Billie Joel). Dar, in cazurile in care moralul este foarte scazut, cercetatorii au constatat ca melodiile triste sunt cele care ajuta la revenirea spre normal.
O alta calitate a muzicii se refera la activitatea noastra profesionala, la performantele ori slabul randament de la serviciu. Teresa Lesiuk de la Universitatea Windsor (Canada) a studiat efectele asupra dezvoltatorilor informatici. Concluzia – cand lucram avand un fond muzical placut, ne achitam mai repede de sarcinile profesionale si emitem idei mai bune.
Piesele recomandate sunt cele care ne plac (asadar, apare un fel de personalizare a fondului muzical), intrucat ele determina o marire a productiei de hormoni, dintre care dopamina este implicata in placere si in actiune. Expertii recomanda o muzica neutra, instrumentala, precum si evitarea pieselor prea energice, care pot deveni obositoare pe termen mai lung. Muzica poate da si sentimente de putere si de incredere in sine – elemente extrem de importante in lumea contemporana. In cadrul unui experiment in acest sens, 86% din subiecti au declarat asemenea senzatii aflandu-se intr-o ambianta cu piese puternice, ca We Will Rock You (Queen), fata de 59% intr-un cadru muzical mai putin energic.
Elementul decisiv este prezenta mai multor frecvente joase, care nu fac doar… sa vibreze peretii, ci au o rezonanta evidenta in intregul nostru corp, cu preponderenta in zona pieptului. De altfel, basii nu au aparut odata cu muzica pop, ci ritmau deja muzica baroc de acum 300 de ani, ca in faimosul Canon al lui Pachelbel.
Nu in ultimul rand, in salile de fitness, pe aleile parcurilor, rareori cei care isi fortifica organismul alearga fara casti din care se revarsa tonalitati melodice dintre cele mai diverse. Dintr-un sondaj realizat in acest sens, rezulta ca aproape doua treimi din sportivii ocazionali considera ca muzica ii ajuta sa alerge mai repede si mai mult timp.
Pe lista lor de preferinte se afla Run the World (Beyoncé) si Chandelier (Sia). Despre acest lucru, cercetatorii afirma ca muzica poate imbunatati performantele sportive cu circa 15% si, contrar ideilor preconcepute, ritmul conteaza foarte putin.
Pentru ca tempoul ridicat ne motiveaza pentru un dinamism inalt, dar muzica determina si reducerea oboselii si mareste toleranta la efort. Asadar, pe buna dreptate putem afirma ca, odata cu indeplinirea atributelor sale de arta, muzica este o adevarata superputere.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii