In Evul Mediu tarziu, in Franta, ca si in Italia, au inflorit orasele in care puterea civila dorea sa se afirme prin constructii cat mai impunatoare, rivalizand cu castelele atat de ravnite ale nobililor. Un exemplu al acestei tendinte, atat de larg raspandita in Franta, il constituie minunatul Palat de Justitie si Catedrala din orasul Rouen din Normandia. Orasul s-a dezvoltat din vremuri romane, devenind episcopat in anul 260. In secolul al IX-lea a fost devastat de mai multe ori de danezi. In anul 971 unul dintre conducatorii acestora a devenit primul Duce de Normandia sub numele de Robert I. Acesta a facut din Rouen centru administrativ, capitala ducatului sau. Robert de Normandia a fost tatal lui William, cunoscut sub numele de William Cuceritorul si devenit rege al Angliei dupa batalia de la Hastings din 1066.
Orasul si o buna parte din Normandia au intrat in posesia Angliei pana in 1204. In timpul Razboiului de 100 de Ani a revenit regelui Henric al V-lea al Angliei, dupa un asediu de sase luni, dar in 1499 a fost recucerit de regele Frantei, Carol al VII-lea. Traditia construirii unor cladiri administrative de o maretie care sa le sublinieze importanta, traditie initiata de Ducele Robert, a continuat si dupa ce, in 1204, Ducatul Normandiei s-a unit cu Franta. Constructia Palatului de Justitie, comandat de Curtea de Justitie din Rouen, a inceput in 1499, in timpul domniei lui Ludovic al XII-lea, fiind, dupa cat se pare, opera arhitectului normand Roulland le Roux.
Cu cativa ani inainte de aceasta, arhiepiscopul de Rouen, Georges I de Amboise, introdusese asa-zisul nou stil italian in Normandia. El se intorsese din Italia unde facuse parte din suita lui Ludovic al XII-lea si adusese cu el o multime de lucratori care, intre 1497-1510 transformasera Castelul Gaillon intr-o cladire in stil renascentist.
In timp ce faimosul Palat de Justitie fusese ridicat in mare parte in stil gotic flamboyant, fatada aripilor din curtea interioara, respectiv Curtea de Onoare, construita intre 1508-1526, dovedea trecerea de la vechiul stil la cel al Renasterii in arhitectura franceza.
Cel care a desenat fatadele Palatului de Justitie a dovedit o deosebita grija in alegerea elementelor decorative care impodobesc fiecare nivel al fatadei Curtii de Onoare. Parterul pare simplu, cu arcuri mari, adanci, ocrotind ferestrele de marimi diferite cu cate trei ancadramente de zid. Cele doua etaje de deasupra prezinta insa detalii surprinzatoare. Peretii primului par mai degraba construiti din ferestre extravagante din sticla stralucitoare si nu din obisnuita zidarie. Aceste ferestre, marcand camere diferite sunt destul de numeroase dar, in acelasi timp, suficient de distantate ca sa permita intre ele perechi de coloane.
O veritabila padure de piatra in stil gotic flamboyant, alcatuita din arcuri daltuite, turnuri, turnulete, frontoane, se inalta ca o balustrada in dreptul nivelului urmator, ascunzand aproape acoperisul in panta abrupta. In partea stanga a curtii interioare o scara simpla, de piatra, conduce spre Sala de Judecata, folosita ca atare cand palatul era la randul sau o cladire destinata justitiei.
Dupa ce succesorul lui Ludovic al XII-lea, Francisc I, a devenit, in 1515, rege al Frantei, Palatul de Justitie a gazduit Parlamentul. Luptele dintre catolici si protestanti au franat o vreme dezvoltarea orasului, mai ales dupa revocarea Edictului din Nantes, in 1685, cand si-a pierdut peste jumatate dintre locuitori. Prosperitatea s-a aratat abia in secolul al XVIII-lea odata cu revigorarea industriei textile.
Palatul de Justitie a fost reparat si modernizat in mai multe randuri in secolul al XIX-lea dar, ca intregul oras, in special zona veche, istorica, avea sa sufere pagube imense in timpul luptelor din august 1944, la sfarsitul Celui de al Doilea Razboi Mondial. Atent restaurat, este acum unul dintre reperele arhitecturii franceze si un simbol de lupta si rezistenta al Normandiei.
IRINA STOICA
Comentarii