Orasul Seul, capitala a Republicii Coreea, a avut acest statut inca din 1394. Este anul când generalul Yi Songgye a smuls domnia din mâinile monarhului care conducea tara la vremea respectiva, si-a schimbat numele in Yi T’ae-Jo, s-a autointitulat regele Coreei unite, a intemeiat dinastia Yi si a fixat capitala tarii la Seul. In ciuda faptului ca orasul in care traieste aproape un sfert din populatia tarii, o importanta metropola, un stralucitor centru cultural si economic, este o capitala moderna, cu evidente influente europene si americane, numeroasele palate ridicate de dinastia Yi, care au supravietuit razboaielor, ocupatiei japoneze si furturilor sunt de departe locurile cele mai vizitate de turistii din tara si din alte colturi ale lumii. Toti acestia vor sa cunoasca un autentic stil coreean folosit in constructii monumentale.
Este adevarat ca multe dintre ele, datorita pozitiei geografice au suferit multe influente chinezesti si japoneze dar acestea au fost incluse in formele traditionale caracterizate prin simplitate, dând nastere unui stil mai putin ornamental. Yi T’ae a inceput constructia primului sau palat din Seul, Kyongbokkung, sau Platul Kyongbok (Palatul Fericirii Stralucitoare) in 1395. Aproape 200 de ani, palatul a fost atât rezidenta pentru familia regala cât si sediu al guvernului. Aici isi primeau regii coreeni oaspetii de seama si membrii ambasadelor, in sala tronului, Kungjongjon, aflata in pavilionul cu doua etaje, acoperit de tigle si impodobit cu stresini dantelate. Viata era placuta in salile elegante, oglindind o bogatie rafinata, dar si in gradinile mari, pline de pavilioane ca Hwangwonjon, care pluteau parca pe apa lacurilor. Tot aici erau inaltate mai multe pagode dintre care, una, cu 10 etaje, parea ca strapunge cerul.
Invazia japoneza din 1592 a pus capat vietii idilice din palat. Familia regala s-a mutat din palatul ruinat intr-un altul, ridicat in 1405, Palatul Ch’angdok, o constructie care, datorita faptului ca familia regala a locuit aici pâna relativ recent, este inca intr-o stare buna de prezervare. Palatul Kyongbok a trebuit sa astepte aproape 300 de ani pentru ca sa trezeasca din nou interesul cuiva. Cel care s-a aratat atras de palat a fost Hungson Taewongun, regentul tânarului rege Kojong. In 1865 el a comandat inceperea lucrarilor de restaurare la Palatul Kyongbok. Munca a fost repede incununata de succes, astfel incât in 1868, imparatul Kojong, in vârsta de numai 17 ani, a putut sa se mute aici.
Mutarea n-a durat insa prea multi ani, pentru ca, in 1910, japonezii au invadat din nou tara pe care au anexat-o. Autoritatile japoneze au vrut sa indeparteze orice urma de cultura coreeana si de aceea au distrus numeroase constructii reprezentative si multe dintre cele care creau complexul Palatului Kyongbok au fost inlocuite cu altele, blocuri urâte si masive din beton, mai ales in marile gradini de pe latura sudica. In 1995 aceasta oribila masa de beton a fost inlaturata si a inceput o munca atenta, minutioasa de reconstructie si restaurare a palatului. Lucrarile vor dura probabil pâna in 2020 dar au fost restaurate deja pavilioanele rezidentiale. In final vor fi refacute zidurile de incinta iar poarta principala va fi repusa in locul pe care l-a ocupat initial.
IRINA STOICA
Comentarii