Cunoscut in lumea intreaga pentru comorile aflate intre zidurile sale, dar si pentru intensa activitate culturala desfasurata aici, Palatul Mirabell din Salzburg, construit in 1606, a fost numit initial Schloss Altenau si era situat in afara orasului. Printul arhiepiscop Wolf Dietrich von Raitenau din Salzburg a hotarât constructia faimosului palat intr-un loc discret, cât mai departe de privirile unor curiosi. De fapt cladirea a fost conceputa ca un cadou pentru iubita sa, Salome Alt. Spre sfârsitul secolului al XVII-lea printul arhiepiscop Markus Sittikus, pentru care sederea in palat si plimbarile prin gradini reprezentau reale placeri, i-a schimbat numele in Mirabell, ceea ce insemna „priveliste frumoasa”.
Totodata a incorporat intregul edificiu cu gradinile sale in interiorul fortificatiilor construite in jurul orasului. Prima transformare cu adevarat importanta a palatului a fost facuta la inceputul secolului al XVIII-lea de catre printul arhiepiscop Franz Anton von Harrach. In acest scop a apelat la serviciile arhitectului austriac Johann Lukas von Hildebrandt, considerat la vremea respectiva o autoritate in materie. Lucrarile s-au desfasurat intre 1721-1727, palatul fiind refacut din temelii in stilul barocului italian. Arhitectul folosise aceleasi procedee in restaurarile din Viena pe care a transformat-o intr-un oras luminos, incântator, lucru care i-a adus o faima binemeritata.
Cea mai importanta contributie a lui Hildebrandt in interiorul palatului a fost marea scara de ceremonii pe care a construit-o din marmura alba. Scara conducea spre Marea Sala, de asemenea din marmura alba, folosita de arhiepiscopi pentru banchete si intâlniri spectaculoase. Se pare ca aceasta marmura stralucitoare a fost materialul preferat al vremii deoarece a fost folosita la un mare numar de balustrade si figurine, plasate in nisele peretilor, realizate de sculptorul Georg Raphael Donner. Peretii erau impodobiti cu admirabile fresce semnate de Johann Rottmayr si Gaetano Fanti.
Marele Foc din 1818 a distrus frescele, dar scara de marmura si Marea Sala, in care au cântat pentru episcop tânarul Wolfgang Amadeus Mozart, sora sa si tatal lor au supravietuit ca prin minune. Palatul a fost reconstruit dupa un proiect al arhitectului Pietro Nobile, nascut in Italia, dar devenit arhitect al Curtii si director al Scolii de Arhitectura din Viena. Fatada a fost refacuta in stil neoclasic cu ferestre sobru ornamentate, capiteluri sub cornisa si câteva stucaturi, sugerând barocul initial.
Din 1866 Palatul Mirabell a devenit proprietatea orasului Salzburg. In zilele noastre gazduieste administratia orasului si sediul primarului din 1947, când s-a renuntat la vechea primarie. Marea Sala de marmura este recunoscuta in lumea intreaga ca un loc unde se desfasoara cele mai stralucitoare nunti. Tot aici au loc tot felul de conferinte si concertele anuale ale festivalurilor care dau un plus de farmec orasului. In partea de sud a palatului se afla capela Mirabell, reconstruita complet dupa incendiul din 1818.
Gradinile au fost amenajate dupa planurile lui Johann Bernhard Fisher von Erlach in anul 1689, modificate in 1730 si transformate partial in secolul al XIX-lea. Sunt recunoscute drept cele mai frumoase gradini baroc din Europa si impresioneaza prin geometria perfecta a straturilor de flori si multimea statuilor. Miile de vizitatori sunt atrasi in mod deosebit de scarile care au constituit decorul pentru cântecul „Do, Re, Mi” din filmul „Sunetul muzicii”.
IRINA STOICA
Comentarii