Pictorul englez John Maler Collier (1850-1934) a fost unul dintre cei mai interesanti artisti supranumiti „pre-rafaelisti” pentru ca adorau arta lui Rafael si sustineau ca tot ceea ce s-a petrecut dupa el reprezinta doar „coruperi ale compozitiilor elegante”. Venit pe lume într-o distinsa familie de personalitati cu înalte pozitii în societate (membri de frunte ai Parlamentului de la Londra si cu functii importante în justitie), John Collier s-a asociat pe viata cu familia celebrului biolog Thomas Henry Huxley, mare sustinator al teoriei evolutiei speciilor a lui Darwin, poreclit si „Buldogul lui Darwin”.
Astfel, Collier nu numai ca a fost casatorit cu ambele fiice ale lui Huxley (împotriva unei legi victoriene care interzicea ca fiica mai mica sa se marite cu vaduvul surorii mai mari), dar a fost profund influentat de teoriile îmbratisate de socrul sau – concepte care l-au îndepartat pe artist de preceptele religioase clasice. Huxley a fost acela care a raspândit termenul de „Agnostic” (pentru care divinitatea nu poate fi cunoscuta, spre deosebire de „Ateu”, care neaga existenta divinitatii). Astfel, pictorul afirma ca este un adept convins al „utilitarismului” si al „secularizarii moralitatii”. Obtinerea placerii si a fericirii era scopul suprem al vietii si al eticii acesteia. În general, utilitarienii îsi trageau radacinile din filosofia lui Epicur, adaptata secolului XIX de unii gânditori englezi.
Nonconformist convins al epocii victoriene, acest pictor „elegant” englez, devenit „Onorabil” prin obtinerea distinctiei de Ofiter al Imperiului Britanic, si-a ales subiectele tocmai printre acele personaje mitologice sau folclorice asupra carora exista dubii si care contravin conceptelor oficial acceptate. Una din legendele preferate a fost cea a lui Tannhäuser, poet si trubadur german traitor în secolul XIII. Acest erou de legenda (cunoscut doar din poemele sale) ar fi avut privilegiul (sau ghinionul) sa descopere asezarea subterana unde locuia Venus (Venusberg).
Un an de zile a petrecut în placerile acelui tarâm al femeilor superbe, ca idolatru, apoi a iesit la suprafata, cuprins de remuscari. S-a dus la papa sa-l absolve de pacate, dar acesta a refuzat spunând ca mai degraba îi înfloreste sceptrul decât sa-l ierte. Tannhäuser a plecat întristat si a disparut în Venusberg, iar dupa trei zile din bastonul papal au rasarit flori, ceea ce nu se întâmplase niciodata (povestea a fost reluata de Wagner).
Un alt cap de afis al operelor lui John Collier este mitul lui Lilith – personaj controversat al mitologiei evreiesti –, despre care se spune ca ar fi fost prima nevasta a lui Adam si care a avut un „destin satanic”. Ea ar fi fost creata în acelasi timp, tot din huma precum Adam, deci egala acestuia. Dar ea a refuzat sa-i fie servitoare si a parasit Edenul. Nonconformistul gânditor si pictor ne-o prezinta pe Lilith ca pe o splendida femeie care îmblânzeste un piton. Pentru greci, Lilith era o hoata de copii nou-nascuti, un fel de demon al noptii.
Legenda are mai multe variante, iar personajul cu pricina este prezent si-n Vechiul Testament sub forma unei „bufnite urlatoare”. Interesant este ca John Collier o prezinta pe acea femeie cu „prea multa personalitate” singura, ca si cum artistul nu-l baga în seama pe Adam (asa cum face Dürer), pledând, în consecinta, pentru cauza ei. Oricum, Lilith ramâne un mister si, dupa cum vedem cu certitudine, femeia nu are prea multe sanse biblice de a fi egala barbatului, adversar principal fiindu-i însusi Creatorul.
PAUL IOAN
Comentarii