In aceasta primavara cu zile si mai intunecate si mai insorite, cand ne-a mai ramas putin timp pana la marea explozie de bucurie a sarbatorii Sfintelor Pasti, sufletele noastre se reculeg intai, prin slujbe si rugaciuni, in timpul Saptamanii Patimilor.
Pentru lumea catolica, aceasta saptamana este marcata de numeroase parade si procesiuni, spectacole remarcabile, patrunse de un adanc sentiment religios. Ei numesc aceasta perioada „Saptamana Sfanta” manifestand un entuziasm fara margini in procesiunile pline de sunet si culoare. Se pare ca una dintre tarile care traieste aceasta saptamana la cotele cele mai inalte este Spania. In Malaga, de exemplu, obiceiul acestor manifestari dateaza din secolele XV-XVI. Strazile sunt strabatute de multimi de oameni admirand statuile frumos impodobite, opere ale diferitelor fratii calugaresti. Aerul este inmiresmat de parfumul florilor, amintindu-le pe cele de la Sfantul Mormant, si intregul oras pare imbracat in aur si stralucire. Totul, atmosfera, entuziasmul, arta si pasiunea creatorilor de frumos, credinta oamenilor contribuie la crearea unei atmosfere magnifice, de neuitat.
Unele manifestari ale fratiilor sunt asociate cu legende neobisnuite dar incantatoare. Una dintre acestea este inchinata „Fecioarei din Amargura”. Se spune ca fondatorul ei a fost un bandit local numit Zamarillo, care, la un moment dat, a reusit sa scape de autoritatile care il urmareau, refugiindu-se in sanctuar si ascunzandu-se sub rochia Fecioarei. Regretand amarnic toate pacatele comise, a reusit sa-si castige libertatea si primul lucru pe care l-a facut apoi a fost sa ciopleasca un trandafir in piedestalul de lemn al Fecioarei. A folosit propriul sau pumnal, care, de atunci, n-a mai ranit pe nimeni, iar omul a dus pana in ultima clipa o viata fara pata. O alta fratie calugareasca isi leaga parada de un important eveniment social. Statuia lui Iisus, cunoscuta sub numele „El Rico” ofera purtatorilor ei dreptul de a cere, in fiecare an, eliberarea unui detinut. Este un drept care se respecta inca din timpul domniei lui Carol al III-lea.
Scenariul Saptamanii Patimilor este insa urmat riguros. Un moment emotionant este cel al Rastignirii, moment supravegheat cu credinta si ardoare de calugarii ordinului „Cristo de la Buena Muerte”, intruchipand ostasi care stau de paza langa Crucea Mantuitorului. Statuia numita „Nuestra Padre Jesús Canutivo” sau cea a Fecioarei „Maria Santisima de la Esperanza” umplu sufletele oamenilor de o adevarata fervoare religioasa.
Un moment emotionant este cel al sosirii Fratiilor Studentesti in fata Palatului Episcopal, obicei care a luat nastere in secolul al XVIII-lea. Este seara in care micuta piata rasuna de cantecele si imnurile religioase iar carele alegorice se intrec in frumusete, umpland vazduhul cu miros de ceara, de flori si cu lumina tortelor si lumanarilor. De fapt, toate procesiunile sunt insotite de muzica, de mare popularitate bucurandu-se acele „cante jondo” specifice Andaluziei.
Ultima procesiune este cea din Sambata Pastelui, reprezentand Invierea si reunind toate ordinele manastiresti si o multime colorata si vesela slavind cu sinceritate si stralucire cel mai mare miracol al tuturor timpurilor.
Autor: IRINA STOICA
Comentarii