Aflat in Ierusalim, Sfantul Mormant este cel mai drag si mai vizitat loc de pelerinaj al crestinilor din toate colturile lumii. Mormantul se afla in interiorul unei biserici cunoscute mai ales de credinciosii ortodocsi si sub numele „Biserica Invierii Domnului”. Biserica a fost inaltata pe locul in care s-a aflat mormantul lui Iisus sapat in piatra. Dupa Rastignirea si Invierea Mantuitorului, locul a fost venerat atat de localnici, cat si de alti credinciosi, insa dupa infrangerea revoltelor iudaice imparatul Adrian a poruncit ca toate edificiile iudaice si crestine sa fie daramate si in locul lor sa fie construite altele, pagane.
Asa s-a intamplat si pe Golgota, dar dupa Sinodul ecumenic de la Niceea, din anul 325, imparatul Constantin a cerut episcopului Macarie sa darame templul inchinat zeitei Venus si pe cel al lui Jupiter de alaturi si sa edifice in locul lor cea mai frumoasa bazilica din toate timpurile.
Monumentul, de o marime impresionanta, a fost construit de arhitectii Eustatiu si Maxentiu, biserica fiind sfintita in anul 335 dupa Sinodul de la Tyr.
In anul 114, Ierusalimul este cucerit de persi, Sfantul Mormant, incendiat si Sfanta Cruce furata. Aceasta a fost recuperata de imparatul Heraclius si reparata de patriarhul Modest. Urmeaza o perioada cumplita, cand au de suferit atat biserica propriu-zisa, cat si cei care slujeau sau se inchinau aici. In anul 632, califul Omar se roaga in afara Sfantului Mormant, in secolul al IX-lea biserica sufera ravagiile unui cutremur si apoi este daramata de califul Hakim, in 18 octombrie 1009. Zidurile ramase sunt si ele distruse (la inceputul secolului al XI-lea), dar cruciatii incep reconstruirea bisericii in 1099. Lucrarile sunt finalizate in 1149.
Renovata de calugarii franciscani in 1555, biserica este afectata in 1808 de un incendiu care duce la caderea Rotondei si avarierea grava a Ediculei. Ambele au fost reconstruite in 1809. Domul actual dateaza din 1890, ample restaurari au loc in 1959 si importante redecorari in 1994-1997. Totul este realizat prin eforturile credinciosilor si prin generozitatea unor persoane importante din toata lumea, inclusiv din tara noastra. Sfantul Mormant este folosit de bisericile ortodoxa, catolica si armeana, care si-au delimitat spatiul si au stabilit un regulament de functionare. Este un edificiu urias, din granit rosu, care acopera cateva locuri sfinte.
Trebuie amintite in acest sens, Piatra Ungerii, respectiv locul unde Iosif din Arimateea si Nicodim au pregatit trupul lui Iisus pentru punerea in mormant, locul din care Sfintele femei si Apostolul Ioan au privit Rastignirea, Golgota, Mormantul lui Iisus, in centrul Rotondei.
Acesta cuprinde Capela Ingerului, in care credinciosii se roaga in fata unui prestol si a unei bucati de piatra desprinse din lespedea asezata pe Mormantul Mantuitorului si o alta, mica, in care pelerinii intra cate unul, patrunzand printr-o usa joasa si, in care, intr-o parte se afla lespedea pe care a fost asezat trupul Celui mort. Mormantul, numit Cuviclion, are un caracter interconfesional si aici, dupa un program riguros slujesc ortodocsii, armenii, coptii si catolicii.
Tot in interiorul marelui edificiu se afla mormantul lui Iosif din Arimateea, locul „Nu ma atinge pe mine”, in care Iisus s-a aratat Mariei Magdalena, Stalpul Bisericii din Capela Catolica, Inchisoarea lui Iisus si Capela Plangerii, Capela Sutasului Longhin, Capela impartirii hainelor Mantuitorului, Paraclisul Sfintei Elena si Pestera Aflarii Sfintei Cruci, Capela Cununii de spini, Capela lui Adam, Capela celor 40 de Mucenici si a lui Iacov, ruda Drumului.
Sub rotonda imensa se afla si alte altare crestine: altarul armenilor, cel al coptilor, capela catolica apartinand franciscanilor, ridicata pe locul in care Domnul s-a aratat dupa moarte femeilor mironosite.
Biserica mare apartine in intregime ortodocsilor. Aflata in centrul intregului complex, alaturi de Sfantul Mormant impresioneaza prin stilul arhitectonic romanic si prin atmosfera profund evlavioasa. Aici se desfasoara slujbe zilnice iar in mijlocul ei, un sfesnic special marcheaza, conform Sfintelor Scripturi, centrul geografic si spiritual al Pamantului.
IRINA STOICA
Comentarii