Situata in apropierea Lisabonei, la circa 30 kilometri, pe o colina inalta al carei nume il poarta, orasul Sintra este o straveche resedinta a monarhilor si nobililor portughezi. Legenda spune ca aici s-a retras o vreme zeita Lunii, cunoscuta si sub numele Cyntia de catre romani. Numita de localnici „Sintra cea Frumoasa” a incins imaginatia multor poeti, printre care Lordul Byron si Camoes. In epoca romantica era considerata „Edenul Europei” dar istoria ei este mult mai veche.
In secolele al VIII-lea si al IX-lea s-au instalat aici maurii, care au ridicat un fort cunoscut sub numele „Castillo dos Mauros”. Construit in secolul al X-lea, este situat pe doua varfuri ale Serra de Sintra. Inconjurat de ziduri si aparat de multe turnuri era o fortificatie deosebit de importanta pentru zona de coasta si regiunea Lisabona. Cucerit in 1147 de Don Alfonso Enriques, a devenit resedinta a familiei regale portugheze. Parasit in secolul al XIV-lea a fost restaurat in perioada romantica.
In centrul istoric al Sintrei, se inalta Palatul National, un edificiu a carui constructie a inceput in secolul al XIII-lea si a fost permanent restaurat si largit, capatand aspectul pe care il are astazi. Cladirea este o combinatie de stil maur, gotic si manuelin si este considerata cel mai vechi castel din Portugalia. Cele doua cosuri de fum conice au devenit simbolul Sintrei. Interiorul se poate lauda cu cea mai bogata colectie de azulejos mudejar (gresie colorata) iar camerele care au gazduit regi si regine au decoratii de exceptie. Remarcabile sunt „Sala armelor”, cu o cupola decorata cu 72 de steme ale unor familii nobile, „Sala de bal”, „Sala lebedelor” dar si bucataria uriasa in care incapeau 1.600 de meseni. Lucrarile palatului au fost finalizate de regii Dinis, Joăo I si Manuel I.
In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea familia regala portugheza a facut din Sintra resedinta favorita. In 1747 Dom Pedro cumpara proprietatea de la tara a marchizului de Castelo Rodrigo si construieste Palacio Queluz, o resedinta eleganta cu un parc imens in jur. Parcul era impodobit cu statui rococo si avea un canal navigabil decorat cu azulejos. Exista, de asemenea, aici un pavilion proiectat de arhitectul francez Baptiste Robillon si mai multe fantani, dintre care cea mai frumoasa, „Fantana lui Neptun”, se pare ca este opera lui Gian Lorenzo Bernini.
Cea mai faimoasa constructie din oras ramane insa Palatul Pena, ridicat pe o culme stancoasa, pe ruinele unei vechi manastiri din secolul al XVI-lea prin care se sarbatoreau realizarile lui Vasco da Gamma. Palatul a fost construit in 1839 de regele Ferdinand al II-lea de Saxa-Coburg pentru sotia sa, Maria a II-a a Portugaliei. Suveranul a incredintat lucrarile arhitectului Ludwig von Eschwege care a creat o constructie de basm cu turnuri, fortificatii, decoratiuni interioare inspirate din castelele europene, in special cele germane. Se poate merge pe metereze sau se poate traversa podul mobil.
Cel mai mic si mai putin vizitat dintre palatele din Sintra este Monserrate, ridicat in 1793. A fost comandat de un englez, William Beckford, cumparata de un alt englez, Sir Francis Cook, dar a ajuns in proprietatea statului portughez. Este o combinatie de influente maure si indiene, inspirate din casele marilor moguli.
Sintra contine, pe langa palate si castele, o multime de alte frumuseti. Parcul Pena este numai unul dintre acestea, dar trebuie amintite de asemenea bisericile si manastirile. Una dintre acestea este „Manastirea de pluta” construita in mijlocul stancilor, in 1560, de catre Don Alvaro de Castro pentru a respecta un juramant. Asa cum arata si numele ei, are peretii dependintelor si ai altor anexe captusiti cu pluta si in totul este un exemplu de austeritate crestina.
Un alt obiectiv interesant este Muzeul jucariilor cu peste 20.000 de exponate construit pe locul unei manastiri si prezentand jucarii din toate colturile lumii. De asemenea, pot fi vizitate Muzeul de Arta Moderna si Muzeul Regional cu colectii de arheologie, etnologie si arta religioasa. O plimbare pe stradutele serpuitoare, presarate de casute cochete, iti umple sufletul de frumusete si iti da putere sa mergi mai departe, sa iesi din oras circa 19 kilometri ca sa ajungi la Cabo da Roca, cel mai vestic punct al continentului, oglindit in apele Oceanului Atlantic.
IRINA STOICA
Comentarii