Pentru cei mai multi dintre noi, Padurea Neagra inseamna un tinut de basm, o tara a pinilor, a cascadelor, a casutelor cu acoperisuri rosii. Nu este insa doar o suprafata cu o lungime de circa 150 kilometri si o latime de 50, ci este locul in care mananci cele mai minunate prajituri ale caror retete au fost mostenite de generatii, loc presarat de castele si manastiri, loc in care te incanta traditionalele costume ale fetelor purtand cu mandrie „palariile bulb", pe scurt locul ideal unde iti poti petrece vacanta.
Pe drumurile serpuitoare poti intalni adesea un personaj ciudat. Un om ducand in spate tot felul de ceasuri pictate pentru ca „Padurea Neagra" este in acelasi timp „tara ceasurilor cu cuc". Ceasul in care micuta pasare deschide la ore fixe o usita si se arata strigand „cu-cu", nu atarna doar in peretii din casele localnicilor. Este cel mai placut si cel mai popular suvenir pe care il achizitioneaza turistii. Mestesugul fauririi acestor piese dateaza de la sfarsitul secolului al XVII-lea cand a aparut, dupa cat se pare in jurul localitatii Furtwagen. Oamenii de aici au inceput sa faca ceasuri din fier sau lemn, de multe ori cu o singura limba, pe care le vindeau pentru a-si completa veniturile. Mai tarziu, confectionarea cesurilor s-a extins. In secolul al XVIII-lea acesti mesteri ocupau o zona mai extinsa intre St. Georgen si Neustadt. Fiii vechilor meseriasi devenisera acum mult mai priceputi, preluasera meseria parintilor si o perfectionasera, primind un ajutor nebanuit de la calugarii din zona, care dovedisera multa inventivitate. Meseria a atras dupa sine alte meserii: cioplitori in lemn, turnatori in diferite metale si mai ales artisti care impodobeau carcasele. Erau realizate in stil baroc si existau de asemenea ceasuri muzicale, ceasuri astronomice, unul dintre cei mai faimosi pictori fiind Hans Thomas (1839-1924).
Primele documente privitoare la ceasul cu cuc dateaza din 1762. Inventatorul lui este considerat Franz Kettereer din Schönwalder. La inceput cucul isi manifesta prezenta numai acustic iar pasarea care apare anuntandu-se ora dateaza din secolul al XIX-lea. Toate decoratiile ceasurilor cu cuc realizand o intreaga serie de alte meserii au facut ca randamentul confectionarilor sa creasca, iar cand obiectele au devenit mult prea numeroase pentru a fi vandute numai de negustorii ambulanti au inceput sa fie plasate si prin anumite companii comerciale. Acestea au trimis ceasuri in Olanda, in Anglia, in Rusia si in alte tari. Micile intreprinderi de familie s-au transformat, s-au largit, creand companii ca faimoasa Junghans-Uhren.
In 1992 a fost initiata chiar „Ruta ceasurilor germane", o cale de vacanta, de 320 km lungime urmand drumul micilor negustori. Aceasta strabate 30 de localitati unde se pot vizita cateva muzee si, mai ales, cateva fabrici si ateliere unde se practica aceasta frumoasa si veche meserie. Totul contribuie din plin la sporirea frumusetii acestor locuri de unde porneste spre noi minunata Dunare albastra.
Comentarii