Aflat in sud-estul Canadei, pe malul lacului Ontario, centru administrativ al provinciei respective, Toronto este cel mai mare oras al Canadei. Important sediu comercial, cultural, economic si turistic, este de fapt o arie metropolitana, incluzând orasele Aurora, Brampton, Markhaun, Mississauga, Richmond Hill si Vanghau, formând Marele Toronto. Este unul dintre cele mai cosmopolite orase ale lumii, fiind locuit de peste 100 de grupuri lingvistice, rasiale si cultural-religioase. Patruzeci la suta dintre locuitorii sai nu s-au nascut pe continentul nord-american ci sunt veniti din alte colturi ale lumii. Cu totii creeaza o atmosfera plina de culoare, traind intr-o perfecta armonie.
In jurul locului, la inceputul secolului al XVIII-lea, traia populatia mississango, care era concentrata de fapt in asezarea Teiaiagon. Descoperita de trapperii care strabateau potecile amerindienilor, i-a atras la inceput pe francezii, care, in 1720, au ridicat aici primul avanpost comercial. In 1749-1750 au fixat un mic fort in portul Toronto. Acesta se numea Fort Ronille si era inaltat in scop de aparare impotriva bastinasilor. In 1763, Canada a intrat sub dominatie britanica si, ceva mai târziu, dupa Razboiul de Independenta american, in Toronto a venit primul val de imigranti, care preferau administratie britanica. Acestia au cumparat de la indienii mississango peste 100.000 de hectare de pamânt, platind totul cu 1700 lire, arme si bautura. Asezarea a fost astfel extinsa si guvernatorul John Graves Simcoe a numit-o, in 1793, York, declarând-o capitala regiunii Ontario. Dupa incheierea razboaielor napoleoniene, când Anglia a intrat in recesiune economica multi si-au incercat norocul in York.
In 1812 traiau aici in jur de 700 de persoane, iar in 1834 erau peste 9000, asezarea reluându-si vechiul nume, Toronto. Pe la jumatatea secolului al XIX-lea, se remarca prima crestere economica, datorata constructiei caii ferate. Arta si cultura cunosc o inflorire deosebita la inceputul secolului al XX-lea, intre 1908-1915. Este perioada când se construieste si primul zgârie-nori pe tarmurile lacului Ontario. Cu toate ca in 1904 un incendiu a mistuit o mare parte din oras, au ramas multe constructii neatinse dar si din acestea o parte au fost demolate in anii 1960-1970 pentru a face loc cladirilor cu mai multe etaje. Simbolul orasului este C.N. Tower (Canadian National Tower), un turn de telecomunicatii, de observatie si de belvedere, de 553 metri inaltime, dat in folosinta in 1976, fiind cea mai inalta constructie de acest fel din lume.
Exista in oras câteva cladiri monument de la sfârsitul secolului al XIX-lea. Printre acestea pot fi amintite „Parlamentul provinciei Ontario” construit intre 1886-1892, Foth York (1813-1815), vechea Primarie, 1880, completata in 1899. Acestora li se adauga altele, la fel de frumoase, construite in secolul trecut: Gara feroviara (1927), Primaria noua (1965), stadionul ultramodern cu acoperis rabatabil, Casa Loma, o curiozitate arhitecturala cu 98 de camere, fosta resedinta a industriasului Sir Henry Pellatt, transformata in muzeu. De mentionat, de asemenea, numeroasele biserici catolice, ortodoxe si baptiste, moschei, sinagogi, temple. Printre acestea sunt 7 biserici ortodoxe românesti, cea mai veche, „Sfântul Gheorghe” datând din 1954; prima parohie a comunitatii românesti.
Zona financiara este alcatuita din cladiri moderne din sticla si beton iar Cabbagetown, cunoscut cartier de afaceri, emana farmecul arhitecturii victoriene. Exista „Mica Italie”, cartiere chinezesti in sase parti ale orasului, „Orasul grecesc”, „Bazarul Indian”, „Mica Polonie”, „Satul Portughez” si „York Village” cu comunitatea hippie, fiecare dintre acestea reflectând tinuturile de origine ale etniei respective, care se bucura de frumusetea locurilor si de o atmosfera calda si prietenoasa.
IRINA STOICA
Comentarii