Situat pe Calea Victoriei, într-o vecinatate ilustra, având vizavi Muzeul de Arta al României si Biserica Cretulescu, înconjurat de alte edificii cu valoare istorica, Ateneul Român este unul, poate cel mai sugestiv, dintre simbolurile orasului.
Sala de concerte, oferindu-si cu generozitate spatiul pentru conferinte si alte manifestari culturale, Ateneul este realizat într-o combinatie de stil neoclasic si eclectic. Constructia actualului edificiu s-a desfasurat între 1886-1888, dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron care, la indicatiile arhitectului Charles Garnier, a conceput planurile în asa fel încât sa se poata folosi fundatia deja turnata a manejului pentru cai început de Societatea Ecvestra Româna.
Lucrarile de la „marginea orasului” au demarat la insistenta unor oameni de cultura printre care Constantin Exarcu, V.A. Urechia si Dr. N. Kretzulescu, initiatori ai societatii literare „Ateneul Român” în 1863, dorind o cladire care sa le serveasca drept sediu.
O parte din sumele necesare au fost strânse prin subscriptie publica. Asa a luat nastere formula „Dati un leu pentru Ateneu”, apel adresat cetatenilor din toata tara, chemati sa sprijine aceasta actiune culturala.
Cladirea a fost inaugurata la 14 februarie 1888, dar lucrarile au continuat pâna în 1897. In 1935, la initiativa lui George Enescu au fost strânse fonduri pentru cumpararea orgii amplasata în fundalul scenei.
Ateneul a fost consolidat, restaurat si modernizat în perioada 2000-2004 de arhitectele Ana Braniste, Raluca Nicoara si Gabriela Mindu, împreuna cu inginerii Dragos Badea si Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu ocazia celei de a XVII-a editii a Festivalului International George Enescu.
Impresionanta constructie circulara este dominata de o cupola în stil neoclasic, dar are caracteristicile unui stil eclectic. Edificiul prezinta sase coloane frontale si doua laterale. Intregul aspect este acela al unui templu grec, amintind de Erechteionul de pe Acropola Atenei. Imprejurul cupolei sunt sapate numele unor învatati: Miron Costin, Gheorghe Sincai, Dimitrie Cantemir, Ion Heliade Radulescu, Timotei Cipariu. Fatada este un peristil cu latimea de 48 de metri, iar sub aceasta se afla cinci medalioane în mozaic reprezentându-i pe mari demnitari ai tarii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Regele Carol I, Vasile Lupu si Matei Basarab.
Sala de concerte are o forma circulara cu diametrul de 28,50 de metri si înaltimea de 16 metri, cu patru intrari în spirala. Are 600 de locuri la parter si 52 de loji, în total aproimativ 794 de locuri care ofera o vizibilitate perfecta din orice colt, iar acustica este impecabila, datorita cupolei care „absoarbe” fondul vocal si instrumental de pe podium. Dedesubtul acestei sali se afla un vestibul cu 12 coloane de fonta care sustin bolta.
In 1933 a început lucrarea la fresca circulara realizata de Costin Petrescu din Pitesti. Aceasta a fost terminata în 1939, are 3 metri latime si 70 de metri lungime. Ocoleste întreaga sala cu exceptia locului în care se afla scena. Este alcatuita din 25 de secvente reprezentative pentru istoria României.
Dupa 1948 fresca a fost acoperita cu catifea rosie pentru a ascunde imaginea monarhiei din unele scene, dar catifeaua a fost îndepartata cu prilejul unor lucrari din 1966-1967.
In fata Ateneului se afla o peluza cu iarba si flori (Gradina Ateneului), care odinioara era plina de statui pierdute sau mutate în alte locuri. In prezent aici se afla însa o statuie îndragita din bronz reprezentându-l pe Mihai Eminescu si executata în 1962 de Gheorghe Anghel, dar în perioada antebelica în gradina exista un complex statuar în care erau reprezentati, printre altii, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu, Ienachita Vacarescu etc.
IRINA STOICA
Comentarii