• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 17 iunie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 17 iunie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Surprinzatoarea criza messiniana

Surprinzatoarea criza messiniana

2 decembrie 2024
in Glob, Starea de veghe
A A

Marea Mediterana a pierdut 70% din apa în urma cu 5,5 milioane de ani, un episod spectaculos de secare provocat de o perioada de închidere a strâmtorii Gibraltar. Pasajul maritim îngust, care separa Spania de Maroc, joaca un rol esential în acest ecosistem.

Fluviile care alimenteaza Mediterana cu apa dulce sunt, de fapt, prea putine ca numar pentru a compensa evaporarea apei marine. Acest dezechilibru este contrabalansat de schimbul de apa dintre aceasta mare si Oceanul Atlantic prin strâmtoare.

La suprafata, apa din Oceanul Atlantic patrunde în Mediterana; la adâncime, apa din Mediterana – mai sarata – patrunde în ocean. Daca acest pasaj ar fi blocat astazi, ar provoca o scadere a nivelului marii „de aproximativ 0,5 metri pe an”, au notat autorii studiului publicat în Nature Communications.

Acest lucru s-a întâmplat în urma cu 5,97-5,33 milioane de ani î.e.n., la sfârsitul Miocenului. Blocarea strâmtorii, cauzata în special de miscarile placilor tectonice, a limitat schimburile de apa între Marea Mediterana si Oceanul Atlantic, ceea ce a dus la o concentrare a sarurilor în mare, transmite AFP/Agerpres.

Acest episod, numit Criza messiniana, cu referire la orasul italian Messina, a lasat urme vizibile – solul Mediteranei este acoperit cu un strat de sare care are o „grosime de pâna la 2-3 km” si totalizeaza un milion de kilometri cubi, dupa cum a explicat Giovanni Aloisi, cercetator în cadrul Centrului National Francez de Cercetari Stiintifice si geochimist la Institutul de Fizica a Globului din Paris.

Însa, amploarea scaderii nivelului marii în timpul acestei crize a reprezentat pâna acum un subiect de dezbatere. „Anumite ipoteze sustineau ca nivelul Mediteranei, practic, nu a scazut, altele ca marea aproape s-a golit”, a subliniat Aloisi, care a condus studiul.

Colonizarea insulelor Baleare

Cu ajutorul analizei izotopilor de clor continuti în sarurile extrase din fundul Mediteranei s-a ajuns la concluzia ca acest episod s-a desfasurat, de fapt, în doua etape.

Într-o prima faza, de aproximativ 35.000 de ani, Mediterana a fost „plina cu apa, ca acum”, însa îngustarea strâmtorii Gibraltar „a facut putin mai dificila iesirea apei sarate spre Atlantic”, provocând o acumulare de saruri în partea sa estica si determinând o crestere a concentratiei de sare, a spus cercetatorul.

A doua faza a fost mult mai scurta – în jur de 10.000 de ani. Strâmtoarea a fost „închisa complet”, Marea Mediterana fiind „separata” de Atlantic, iar schimburile de apa cu oceanul fiind întrerupte, a continuat el.

Sarurile s-au acumulat apoi peste tot, iar marea a secat. Nivelul apei a scazut cu 1,7 pâna la 2,1 km în partea estica si cu aproximativ 850 de metri în partea vestica. În total, bazinul mediteranean a pierdut 70% din volumul sau de apa. Asta pâna când strâmtoarea Gibraltar s-a redeschis, iar marea s-a umplut din nou.

Aceasta secare a avut consecinte spectaculoase asupra peisajului si biodiversitatii din Marea Mediterana, unde traiau pesti si cetacee. „Doar microorganismele pot trai la astfel de niveluri de salinitate”, a notat Aloisi. În partea vestica, scaderea nivelului marii ar fi dus la formarea unui pod terestru care lega Africa de Europa. Acest lucru ar fi permis „colonizarea Balearelor de catre mamifere” de pe continent – capre, rozatoare si iepuri –, dupa cum arata studiile anterioare, a adaugat cercetatorul.

Scaderea nivelului marii ar fi modificat, totodata, circulatia atmosferica peste bazinul mediteranean.În plus, a crescut activitatea vulcanica în regiune.

Cercetatorul a explicat ca „70% din volumul Mediteranei reprezinta o masa enorma de apa, care exercita presiune asupra litosferei”, scoarta exterioara a Pamântului. Când aceasta presiune este atenuata prin scaderea nivelului marii, este favorizata formarea magmei si migrarea acesteia la suprafata, ceea ce creste riscul de eruptii.

NICUSOR DINCA

ShareTweet
Articolul precedent

Ateneul Român din Bucuresti

Urmatorul Articol

O sopârla poate detecta tumorile pancreatice

Articole Similare

Glob

Pâine straveche

16 iunie 2025

O pâine a carei vechime a fost estimata la aproximativ 5.000 de...

Glob

De ce dintii umani sunt sensibili la frig si la durere?

9 iunie 2025

Poate pentru ca ei sunt mostenirea unor organe senzoriale care aveau, la...

Glob

Copiii, rol esential în societatile preistorice

2 iunie 2025

Un nou studiu realizat de o echipa de cercetatori israelieni a ajuns...

Glob

Tortilla conservata fara refrigerare

26 mai 2025

Aplecata peste un microscop, cercetatoarea Raquel Gomez priveste microorganismele care permit conservarea...

Glob

Descoperire la fortareata Tell Abu Saifi

19 mai 2025

Accesul spre marea fortareata antica egipteana din nordul desertului Sinai se facea...

Glob

Ruine din Marele Zid Chinezesc

12 mai 2025

Noua sectiuni ce ar fi facut parte din Marele Zid Chinezesc, despre...

Urmatorul Articol

O sopârla poate detecta tumorile pancreatice

Prevenirea unei dezvaluiri catastrofale

Vânatoarea unui super-pradator

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

12 iunie 1519 – S-a nascut Cosimo de Medici

16 iunie 2025

Cosimo I de’ Medici (1519-1574) a fost primul Duce de Florenta si,...

Citeste mai departe
Blitz

Cleopatra, superproductia care a adus Hollywood-ul la un pas de ruina

16 iunie 2025

Filmul „Cleopatra”, regizat de Joseph L. Mankiewicz, este cunoscut nu doar ca...

Citeste mai departe
Blitz

Rubens la Palat

16 iunie 2025

Cea mai valoroasa pictura din România este prezentata la Palatul Culturii din...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Carnea rosie si riscul de cancer

16 iunie 2025

Alimentatia, respectiv calitatea hranei de fiecare zi este frecvent „surclasata” de interese...

Citeste mai departe
Femina Club

„Amprentele” tineretii

16 iunie 2025

Ingrijirea tenului matur este esentiala în lupta cu ridurile, pentru mentinerea „amprentelor”...

Citeste mai departe
Femina Club

Pui haiducesc

16 iunie 2025

3 pui mici, 100 ml ulei, 5 rosii, 1 pahar vin, 100...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.