Satul Ruginoasa, atestat pentru prima oara într-un hrisov din anul 1596, se afla la 60 de kilometri vest de municipiul Iasi, între orasele Târgu Frumos si Pascani.
Exista doua ipoteze referitoare la denumirea satului: prima se refera la un pastor numit Rugina, care s-a stabilit aici, iar a doua la un fenomen remarcat dupa ploaie când cladirile sunt acoperite de un strat brun-roscat. In apropierea satului este un iaz cu numele „Rugini”, cunoscut din vremea lui Stefan cel Mare, amintind si de o familie de mari boieri.
La sfârsitul secolului al XVII-lea, familia Sturdza cumpara mosia Ruginoasa de la Duca Voda si în anul 1804 marele vistiernic Sandulache Sturdza reconstruieste vechea casa boiereasca, angajângu-l în acest scop pe arhitectul vienez Johann Freiwald. Lucrarile s-au desfasurat între 1 mai 1813 si 30 aprilie 1814.
Palatul a fost construit de Freiwald în stil neoclasic, specific Moldovei din epoca respectiva, iar pentu amenajarea parcului a fost adus din Germania un gradinar.
Sandulache Sturdza ridica în spatele conacului o biserica, pe locul unei mai vechi biserici de lemn, în stil neoclasic, care va servi drept capela a curtii. (1811).
Palatul mostenit de logofatul Costache Sturdza a fost refacut din temelii, în stil neogotic, de catre arhitectul Johann Brandel. Acesta si-a început activitatea în 1847, dar a fost silit sa o întrerupa din cauza evenimentelor revolutionare din 1848. Lucrarile de zidarie au fost terminate în 1852, iar finisarea si amenajarea noului palat s-au desfasurat în perioada 1853-1855.
Cladirea a fost martora unor scene dramatice presarate cu intrigi si amor. Astfel, sotia logofatului, Marghiolita Ghika-Comanesti a fost ascunsa la palat de Costache Sturdza pentru a opri idila care înflorise între ea si boierul Nicolae Roznovanu. Tânarul îndragostit a venit în fruntea unui grup de arnauti, i-a mituit pe paznici si în urma unei lupte în care a fost ucis Sandulache Sturdza, a rapit-o pe Marghiolita si, împreuna, au ajuns în Bucovina unde s-au casatorit.
In 1847, Alexandru Sturdza, fiu al lui Costache face un împrumut de 60 de mii de galbeni, garantând cu palatul si mosia, pe care, ulterior, le pierde. In 1862 palatul este cumparat la licitatie de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Române. Palatul a fost complet renovat, un rol important avându-l Doamna Elena Cuza. Ea s-a ocupat atât de interioare, cât si de gradina. A refacut scara centrala de marmura, a tapisat peretii cu matase si a adus candelabre scumpe. Inaugurarea palatului a avut loc în aprilie 1863, de sarbatorile Pastelui.
Alexandru Ioan Cuza promulga la Ruginoasa reforma agrara, în septembrie 1864, dar dupa abdicarea sa, în 1866, este nevoit sa plece în exil. A murit în mai 1873 la Heidelberg, iar ramasitele sale pamântesti au fost aduse la Ruginoasa, de unde, au fost transferate la Biserica Trei Ierarhi din Iasi, în 1946.
Doamna Elena a avut grija de cei doi fii nelegitimi ai domnitorului, care au avut parte de un sfârsit tragic, confirmând blestemul castelului. Lasata fara niciun drept asupra proprietatilor, doamna Cuza se retrage la Iasi, apoi la Piatra Neamt, unde moare într-o saracie lucie.
In timpul Primului Razboi Mondial palatul a fost transformat în spital, însa cel mai mult a auvt de suferit în timpul Celui de al Doilea Razboi Mondial, aflându-se chiar pe linia frontului.
In perioada 1967-1978 a început reconstructia partiala a acestuia, iar în 1982 a fost inaugurat Muzeul memorial Alexandru Ioan Cuza, reconstituindu-se câteva încaperi si redând atmosfera epocii respective cu o multime de obiecte de mobilier care au putut fi refacute sau recuperate.
Aceasta constructie neogotica plina de semnificatii istorice a fost inspirata din romantismul german. Este o cladire de forma patrata cu etaj si patru fatade aproape simetrice. Are peroane largi, drepte si balcoane pe toate laturile, sprijinite pe lespezi de piatra. Initial a avut si patru turnulete care s-au pierdut pâna în prezent.
Scara principala este acum din lemn, iar spatiile muzeale sunt amenajate conform indicatiilor din documentele vremii lasate de Elena Cuza si descoperite în arhiva. La loc de cinste pot fi mentionate lucrarile în lemn: galeriile de nuc, biblioteca sculptata, diverse ancadramente, consola de la intrare cu oglinda, cuiere, cufere, scaune.
Palatul Cuza de la Ruginoasa a devenit o locatie de importanta istorica majora dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
IRINA STOICA
Comentarii