Oamenii de stiinta cred ca au descifrat secretul din spatele faimosului tablou „Fata cu cercel de perla” al pictorului Johannes Vermeer, dupa ce au masurat efectul pe care aceasta opera de arta îl are asupra creierului persoanelor care o contempla.
Muzeul Mauritshuis din Haga, care gazduieste aceasta pictura cunoscuta în lumea întreaga, le-a cerut unor cercetatori în neurologie sa masoare activitatea cerebrala a vizitatorilor care privesc portretul si alte lucrari expuse în muzeul olandez.
Cercetatorii au ajuns la concluzia ca privitorul ajunge sa fie prins în ceea ce ei au denumit „o bucla de atentie sustinuta” (Sustained Attentional Loop), un fenomen neurologic care ar fi, potrivit oamenilor de stiinta, specific tabloului „Fata cu cercel de perla”.
Privirea vizitatorului este atrasa mai întâi de ochii tinerei din acest tablou. Ea se deplaseaza apoi spre gura ei, aluneca spre perla si urca, din nou, spre ochi – formând o bucla. Aceasta bucla de atentie este motivul pentru care privitorul întârzie mai mult timp în fata acestui tablou decât în fata altora, a explicat Martin De Munnik, de la compania de cercetare Neurensics, care a realizat studiul. „Sunteti obligat sa ramâneti atent, fie ca va doriti sau nu acest lucru”, a adaugat el.
Masurând activitatea cerebrala a participantilor la studiu, cercetatorii au descoperit, de asemenea, o stimulare puternica a precuneusului, partea din creier care guverneaza constiinta si identitatea personala. „Ne asteptam ca tânara din tablou sa fie considerata speciala. Însa motivul ne-a surprins si pe noi”, a declarat Martin De Munnik. „De ce recunoasteti aceasta pictura, dar nu si pe celelalte? Datorita acestui «nu stiu ce»”, a adaugat el.
Dupa parerea cercetatorului olandez, acesta este primul studiu de acest tip care foloseste tehnologia electroencefalogramei (EEG) si a RMN-ului pentru a masura o reactie neurologica în fata unei opere de arta.
Creierul nu minte
Oamenii de stiinta au comparat reactia creierului atunci când privitorul contempla tabloul original în muzeu si atunci când se uita la o co-pie. Ei au constatat totodata ca emotia resimtita de spectator a fost de zece ori mai puternica decât în cazul în care acesta privea o reproducere.
Pentru realizarea studiului, cercetatorii au atasat un senzor ocular si electrozi în jurul capului fiecaruia dintre cei 10 participanti pentru a le urmari activitatea cerebrala în timp ce priveau picturi originale si reproduceri ale acestora, informeaza AFP/Agerpres.
Martine Gosselink, directoarea Muzeului Mauritshuis, considera ca aceste descoperiri subliniaza importanta vizitelor în muzee pentru a admira opere de arta originale. „Este foarte important sa fim inte-resati de arta, fie ca este vorba despre fotografie, dans sau lucrarile din «Epoca de Aur» a picturii flamande”, a declarat ea. „Creierul nu minte”, a adaugat ea.
În tablourile sale, Johannes Vermeer atrage adeseori atentia asupra unui punct precis, pictând detaliile din jur într-un mod neclar”, a explicat Martine Gosselink.
Totusi, „Fata cu cercel de perla” detine trei puncte de focalizare: ochii, gura si perla. Potrivit direc-toarei muzeului olandez, acest amanunt diferentiaza tabloul de celelalte picturi realizate de Vermeer. „În acest caz, vedem pe cineva care ne priveste cu adevarat, în timp ce în toate celelalte tablouri ale lui Vermeer vedem pe cineva care scrie sau care lucreaza cu acul”, a declarat ea. Martin De Munnik a afirmat ca ar fi interesant sa se realizeze studii similare asupra altor picturi celebre, cum ar fi „Gioconda” lui Leonardo da Vinci.
„Oamenii o denumesc (pe «Fata cu cercel de perla» – n.red.) uneori «Gioconda Nordului», dar eu cred ca vremurile se schimba, asadar poate ca «Gioconda» a devenit «Fata din Sud»”, a glumit Martine Gosselink.
NICUSOR DINCA
Comentarii