Inteligenta artificiala (AI), cu ajutorul generatoarelor de imagini si al agentilor conversationali, reprezinta o provocare pentru artisti si scriitori, însa oamenii de stiinta cred ca aceasta ar putea sa revolutioneze cercetarea si chiar sa ocupe un loc proeminent în lucrarile laureatilor Premiului Nobel.
În 2021, omul de stiinta japonez Hiroaki Kitano a lansat ceea ce a numit „Nobel Turing Challenge”. El i-a provocat pe cercetatori sa creeze pâna în 2050 un „om de stiinta AI”, capabil sa efectueze în mod autonom cercetari demne de Premiul Nobel.
Unii cercetatori lucreaza pentru a crea un astfel de coleg artificial, iar circa o suta de „oameni de stiinta roboti” activeaza deja în domeniul stiintific, dupa cum a explicat Ross D. King, profesor de inteligenta artificiala la Universitatea Chalmers din Suedia.
Specialistul a publicat în 2009 un articol în care a prezentat, împreuna cu alti cercetatori, un robot stiintific numit Adam, prima masina care a produs descoperiri stiintifice în mod autonom. „Am construit un robot care descoperea noi idei stiintifice, le testa si confirma ca acestea sunt corecte”, a declarat King.
Robotul a fost programat sa formuleze în mod autonom ipoteze, sa conceapa experimente pentru a le testa si chiar sa programeze alti roboti de laborator pentru a efectua aceste experimente si, în cele din urma, sa învete pe baza acestor rezultate. Adam a primit sarcina de a explora functionarea interna a drojdiei si a descoperit „functii ale genelor” necunoscute anterior, relateaza AFP/Agerpres.
Aceste descoperiri sunt „modeste”, dar „deloc triviale”, au notat autorii în articolul lor.
Un al doilea robot „om de stiinta”, numit Eve, a fost creat ulterior pentru a studia medicamentele-candidat contra malariei si a altor boli tropicale.
Cu astfel de roboti, „activitatea de cercetare costa mai putin, iar ei lucreaza 24 de ore din 24”, a explicat Ross D. King, adaugând ca robotii sunt mai rigurosi în monitorizarea proceselor.
Totusi, cercetatorul a recunoscut ca AI este departe de a se ridica la nivelul unui om de stiinta demn de Nobel. Pentru acest lucru ar fi nevoie de roboti „mult mai inteligenti”, capabili sa „înteleaga situatia în ansamblul ei”.
Impact asupra stiintei
„Traditia stiintifica este departe de a fi înlocuita de masini”, a declarat Inga Strümke, profesor asociat la Universitatea Norvegiana de Stiinta si Tehnologie. „Asta nu înseamna ca este imposibil”, a adaugat cercetatoarea, estimând ca este „cu siguranta” clar ca AI are si va avea un impact asupra stiintei. Modelul de AI Alphafold dezvoltat de Google Deepmind, care permite aflarea structurii tridimensionale a proteinelor pe baza aminoacizilor, este un bun exemplu în acest sens. „Stiam ca exista o relatie între aminoacizi si forma tridimensionala finala a proteinelor si ca am putea utiliza învatarea automata pentru a o gasi”, a explicat Strümke.
Aceste calcule sunt, totusi, prea complexe pentru oameni, iar „masina a facut ceva ce niciun om nu putea face”, a adaugat ea.
Alphafold a scos în evidenta, în acelasi timp, slabiciunea modelelor actuale de AI, cum ar fi retelele neuronale, a completat cercetatoarea. Acestea sunt foarte bune la procesarea unor cantitati uriase de informatii si la gasirea unui raspuns, însa nu sunt capabile sa explice motivul pentru care acel raspuns este corect. Astfel, desi cele peste 200 de milioane de structuri proteice prezise de Alphafold sunt „extrem de utile”, a explicat Strümke, „ele nu ne spun nimic despre microbiologie”.
Asistenta AI
Pentru Inga Strümke, stiinta cauta sa înteleaga Universul, nu doar sa „faca presupunerea corecta”. Cu toate acestea, activitatea revolutionara realizata de Alphafold i-a determinat pe experti sa-i plaseze pe creatorii sai printre potentialii candidati la Premiul Nobel.
Directorul Google DeepMind John M. Jumper si cofondatorul Demis Hassabis au fost recompensati deja cu prestigiosul Premiu Lasker pentru cercetare medicala – supranumit si „Nobelul american” – în 2023.
Ei sunt luati în evidenta de compania de analiza Clarivate, care anticipeaza potentialii câstigatori ai Premiului Nobel pe baza citarilor din articolele stiintifice.
David Pendlebury, directorul Departamentului de analiza si cercetare din cadrul Institutului pentru Informatii Stiintifice – Clarivate, recunoaste ca, desi lucrarea semnata de John M. Jumper si Demis Hassabis, publicata în 2021, a fost citata de mii de ori, ar fi neobisnuit ca juriul Nobel sa o recompenseze atât de rapid dupa publicare.
Premiile Nobel recompenseaza, de obicei, descoperiri care dateaza de câteva decenii. Însa, Pendlebury a declarat ca, în opinia sa, cercetarea asistata de AI va ocupa în curând un loc proeminent în lucrarile stiintifice recompensate cu Premiul Nobel.
„Sunt sigur ca, în urmatorul deceniu, vor exista câstigatori ai Premiului Nobel care sunt, într-un fel sau altul, asistati de informatica, iar informatica din zilele noastre este din ce în ce mai mult AI”, a afirmat David Pendlebury.
Premiile Nobel din 2024 urmeaza sa fie anuntate pâna la data de 14 octombrie, la Stockholm si Oslo, informeaza Agerpres. Anunturile vor fi difuzate în direct pe nobelprize.org si pe canalele Nobel Prize de pe retelele sociale Facebook, X, YouTube si LinkedIn.
NICUSOR DINCA
Comentarii