Ulcerul defineste o leziune deschisa, de aceea simptomele nu pot fi decat foarte dureroase. Ele iau forma unor crampe, arsuri, torsiuni in regiunea capul pieptului si sub coaste, in partea dreapta. Aceste senzatii pot cuprinde la un moment dat spatele. Durerea este in general calmata de ingerarea alimentelor, pentru a reaparea la circa patru ore dupa masa persistand pana la urmatoarea. Durerile pot sau nu sa fie insotite de greata, voma, tulburari ale digestiei…
Episoadele dureroase se intind pe durata a cateva zile si revin periodic, cu precadere toamna si primavara. Daca durerea este rezistenta la tratamentele clasice si reapare de mai multe ori pe zi sau daca va trezeste in timpul noptii, adresati-va de urgenta medicului. Prin efectuarea unei fibroscopii gastrice se va confirma sau infirma diagnosticul. Acest examen medical permite vizualizarea eventualelor nise si prelevarea de fragmente din mucoasa.
Tratamentul consta de obicei in antibiotice pentru eradicarea bacteriei (amoxicilina si claritrimicina) si inhibitori ai productiei de acid clorhidric si totodata cicatrizanti. Din pacate, in timp, organismul poate dezvolta rezistenta la aceste medicamente, caz in care se poate ajunge la interventie chirurgicala. De asemenea, prezenta hemoragiilor sau a perforatiilor importante reclama astfel de interventii de urgenta.
Factori agravanti
Urmatorii factori pot contribui la agravarea bolii deja existente, dar nu o pot cauza.
Fumatul. Nicotina, dar si alte elemente continute de fumul de tigara se pare ca duc la sporirea secretiei de suc gastric, influenteaza negativ procesul de reinnoire a mucoasei gastrice incetinind irigarea acesteia cu sange.
Alcoolul. Consumul excesiv de bauturi alcoolice are un efect nefast asupra mucoasei gastrice. Dar, contrar unei idei preconcepute, rolul pe care il joaca in agravarea bolii ulceroase este mai mic decat cel al fumatului.
Stresul. Multa vreme acuzat ca este principalul responsabil al aparitiei bolii ulceroase, stresul s-a vazut detronat de catre infectiile bacteriene cu Helicobacter pylori. In prezent stresul si anxietatea sunt considerate ca fiind elemente ce pot contribui la dezvoltarea bolii. Studiile de specialitate au demonstrat importanta factorilor de ordin psihologic in aparitia ulcerului, ca urmare a slabirii importante a capacitatii naturale de autoaparare a organismului.
Administrarea regulata de antiinflamatoare si corticoizi
Factori ereditari. Prezenta de cazuri de ulcer in familie expune membrii acesteia la un risc important in a dezvolta boala.
Maladii asociate. Unele boli contribuie la aparitia ulcerului. Cele mai frecvente sunt maladia Crohn si ciroza ficatului.
Alimentatia bogata in condimente. Medicii recomanda ca suferinzii sa evite excesul de condimente, cafea, grasimi animale si sa opteze pentru fructele si legumele proaspete. Luarea mesei in mod regulat pare, de asemenea, sa reduca riscul de dezvoltare a bolii.
Lipsa somnului. Se pare ca lipsa somnului si munca de noapte ar putea creste riscul de imbolnavire. Potrivit unui studiu britanic, proteina TFF2 care contribuie la „repararea” in mod natural a mucoasei gastrice actioneaza in principal noaptea, in timpul somnului. Perturbarea ritmului circadian (noapte-zi, activitate-repaus) ar putea atenua producerea acestui hormon si astfel sa creasca riscul de dezvoltare a ulcerului. Totusi, nu a putut fi demonstrata statistic o legatura intre insomnie si aceasta maladie.
Sedentarismul. Un studiu danez efectuat pe un lot de 2416 persoane atribuie un rol protector activitatii fizice regulate in ceea ce priveste dezvoltarea ulcerului.
Meniul potrivit pentru ulcerosi
In aceasta perioada a anului bolnavii cronici de ulcer ori gastrita cunosc o revenire in forta a simptomelor specifice acestor afectiuni. Tot acum devine foarte dificila stabilirea unui meniu care sa raspunda necesitatilor organismului, caci pe de-o parte, acesta are nevoie de o primenire, pe care zarzavaturile crude, salatele care abunda prin piete i-o pot oferi, iar pe de alta, schimbarile de dieta pot afecta stomacul si asa foarte sensibil. O solutie o reprezinta testarea pe rand a alimentelor. Iata o lista a celor mai recomandate:
Lapte proaspat. Calmeaza durerile provocate de ulcer sau gastrita. Cel mai bun este cel integral, la punga. Supe pasate. Se obtin din legume fierte (morcovi, patrunjel, ceapa, telina, cartofi) si reprezinta un excelent pansament gastric. Adaugati si verdeata, tocata marunt, pusa in tifon si scoasa dupa o jumatate de ora. Suc de lamaie. Actioneaza ca antiacid.
MIHAELA VLAD
Comentarii