Desfasurata in decurs de doar o saptamana, la inceputul anului 532, rascoala ramasa in istorie sub denumirea de Nika – dupa strigatul de lupta al razvratitilor (in limba greaca Nika inseamna „victorie”) a constituit o grea incercare pentru Imperiul Roman de Rasarit, abia impus ca singur mostenitor al Imperiului Roman, a carui parte apuseana se prabusise in 476. Rascoala a avut pe fundal rivalitatea dintre factiunile sportive ale Verzilor si Albastrilor – aceasta din urma sprijinita de imparatul Justinian – care se infruntau in cadrul curselor de care din uriasul Hipodrom al orasului Constantinopol. In 531 mai multi membri ai celor doua factiuni au fost implicati in conflicte sangeroase si arestati. Majoritatea au fost spanzurati, dar doi dintre ei, unul Verde si unul Albastru au scapat cautandu-si refugiul intr-o biserica. Imparatul Justinian se confrunta, la acea data, cu amenintarea persana din Rasarit si, dornic sa aiba liniste pe plan intern, a decis comutarea pedepsei capitale a celor doi, in inchisoare.
Pe fondul nemultumirilor deja existente, legate de cresterea masiva a taxelor, vestea ca cei doi „eroi” nu fusesera iertati a infuriat multimea. Pe 13 ianuarie, spectatorii stransi in Hipodrom au inceput sa-l huiduie pe imparat si in cele din urma au luat cu asalt palatul imperial. Tulburarile ce au urmat au dus la distrugerea unei mari parti din oras, iar unii senatori au profitat de rascoala pentru a-si instala propriul imparat, Hypatius, nepot al fostului suveran Anastasius I. Disperat, Justinian a vrut sa fuga, dar ambitioasa lui sotie, Teodora, l-a oprit. Bazandu-se pe loialitatea generalilor Narses, Belizarie si Mundus, ea a reusit sa rastoarne situatia. Interventia trupelor credincioase imparatului a dus la un macel cumplit, zeci de mii de rebeli fiind ucisi, iar rascoala inabusita. Hypatius a fost executat, iar senatorii care sprijinisera revolta si-au pierdut averile, fiind alungati in exil de razbunatorul Justinian.
GABRIEL TUDOR
Comentarii