Umbra lui Constantin Brâncoveanu la Mogosoaia      

     1.Umbra lui Constantin Brâncoveanu la Mogosoaia
          
          GEORGE CUSNARENCU
          
           Vineri, la Mogosoaia, in prezenta notabilitatilor localitatii in frunte cu primarul Dan Claudiu Tanasescu, domnul prefect Vaida, dar si a altor primari din comunele invecinate (Snagov, Bragadiru, Chitila, Chiajna), precum si a unor oameni de cultura (scriitorul Fanus Neagu a rostit câteva fraze memorabile) si politicieni de diverse culori, a avut loc dezvelirea monumentului realizat de sculptorul Popa Nicolae Ovidiu si dedicat domnitorului Constantin Brâncoveanu.
     1.Umbra lui Constantin Brâncoveanu la Mogosoaia
          
          GEORGE CUSNARENCU
          
           Vineri, la Mogosoaia, in prezenta notabilitatilor localitatii in frunte cu primarul Dan Claudiu Tanasescu, domnul prefect Vaida, dar si a altor primari din comunele invecinate (Snagov, Bragadiru, Chitila, Chiajna), precum si a unor oameni de cultura (scriitorul Fanus Neagu a rostit câteva fraze memorabile) si politicieni de diverse culori, a avut loc dezvelirea monumentului realizat de sculptorul Popa Nicolae Ovidiu si dedicat domnitorului Constantin Brâncoveanu. Bustul turnat in bronz, inalt de 1,6 metri, asezat pe un soclu de marmura alba de 2,3 metri, a fost amplasat in curtea Primariei din Mogosoaia, in asa fel incât, oricine trece pe sosea cu masina sau pe jos il poate admira.
           Popa Nicolae Ovidiu s-a nascut in 1965, a absolvit Institutul de Arte Plastice in 1989, sectia sculptura, locuieste acolo unde s-a nascut si unde este profesor, adica in comuna Clinceni, are o casa in Bucuresti si foarte multe lucrari amplasate in tara (la Simeria, Deva, Slanic-Moldova, Otopeni, Buftea, Dragomiresti, Mogosoaia, Soveja, Mihailesti, Pantelimon) si in strainatate(in Austria, la Andau, in Ungaria, la Kapuvar, in Slovacia, la Bratislava). L-am intrebat pe tânarul sculptor care este tema lucrarilor lui? „Ultima expozitie, dar si tema ultimelor lucrari tin de morala si religie crestin-ortodoxa. In aceasta idee se inscrie si bustul lui Constantin Brâncoveanu, un domnitor mai putin mediatizat, dar care pe mine ma fascineaza. Lucrarea mea a pornit de la trei idei: Brâncoveanu, martirul, Brâncoveanu, omul de cultura, fauritor de stil in artele plastice si Brâncoveanu, omul religios, ortodoxul, care a ctitorit cel putin 15 locasuri de cult. Daca priviti lucrarea veti vedea aceste trei idei transpuse in bronz, Cartea, gestul mâinii, chipul. Dupa câte stiu, este a doua lucrare din tara dedicata lui Constantin Brâncoveanu”. Am inteles din discutia pe care am avut-o cu tânarul artist plastic ca, desi avea in suflet de mai multa vreme proiectul acestei sculpturi, realizarea lui a fost relativ scurta, ceva mai putin de o luna si jumatate, la sfârsitul anului trecut. In fine, dincolo de bucuria realizarii proiectului sau si de cea oferita de intelegerea scriitorului Dan Claudiu Tanasescu, Popa Nicolae Ovidiu are o singura nemultumire: „ Am atelierul in comuna Clinceni, unde m-am nascut si traiesc si unde sunt profesor. Ei bine, tocmai aici, in locul unde am cele mai multe lucrari expuse, nu am gasit intelegere si sprijin din partea conducerii primariei pentru ca aceasta sa plateasca un autobuz pentru copiii de la scoala care ar fi vrut sa vina la Mogosoaia pentru a asista la dezvelirea monumentului inchinat lui Brâncoveanu. Pentru un asemenea act de cultura, nimeni din conducerea primariei din Clinceni n-a gasit timp sa vina vineri la Mogosoaia. Daca era vorba de fotbal…” Noi ii dorim succes sculptorului Popa Nicolae Ovidiu pentru realizarea celorlalte proiecte ale sale si speram ca talentul lui va fi recunoscut chiar si de notabilitatile comunei natale.
          
          2. Ne-am adaptat si la caldurile ucigase!
          
          DORIN MARAN
          
           Un studiu recent realizat în Finlanda, Olanda, Anglia, Italia si Grecia a demonstrat faptul ca europenii nu vor avea dificultati majore de adaptare la schimbarile climatice, mai precis la procesul de încalzire al planetei. Analizând procentele de mortalitate datorata caldurilor puternice ale acestei veri, în cazul subiectilor în vârsta de 65-74 de ani din sapte regiuni „fierbinti” ale Europei, oamenii de stiinta nu au observat o crestere a numarului de decese. Concluzia ar fi ca populatiile tarilor monitorizate s-au aclimatizat cu succes la temperaturi ridicate. Cresterea temperaturilor cu 2 grade Celsius prevazuta pentru urmatorii 15 ani nu va avea decât un impact minor asupra populatiilor europene. Cu toate acestea, cercetatorii estimeaza ca sunt necesare masuri de protectie, cum ar fi adaptarea cladirilor la temperaturi ridicate. Oricât de linistitoare ar fi concluziile specialistilor, ele nu vor putea atenua inconfortul pe care românii îl resimt din ce în ce mai acut în lunile caniculare de vara.