In centrul Budapestei, nu departe de Basilica Sfantul Stefan, se inalta cladirea Operei, una dintre cele mai frumoase constructii de acest fel din Europa. Ca si alte edificii de cultura, Opera a fost ridicata datorita eforturilor depuse de prim-ministrul ungur Gyula Andrássy. Reintors dintr-o excursie la Paris in 1868, acesta incepe o actiune sustinuta de transformare a orasului, reusind sa-l convinga chiar pe Franz Joseph sa acorde fondurile necesare constructiei. A fost ridicata intre 1875-1884, dupa planurile lui Miklos Ibl si este considerata cea mai semnificativa creatie a acestuia. Arhitectul pare sa fi gasit solutii exceptionale pentru decorarea interioara si pentru realizarea fatadelor.
Fatada principala este bogat impodobita cu arcade, coloane si statui. La primul nivel se afla intrarea monumentala strajuita de statuile lui Franz Liszt si Ferenk Erkel, primul director al Operei si autorul imnului national. Pentru statuile respective au pozat chiar compozitorii, nefiind realizate dupa alte portrete. In unghiurile primului etaj se vad reprezentarile a patru muze: Erato, muza poeziei de dragoste; Terpsichore, muza dansului; Thalia, muza comediei si Melpomene, muza tragediei. In cele doua colturi ale fatadei sunt doi sfincsi, sculptati in marmura de Carara, care dominau locurile unde odinioara se opreau trasurile.
Registrul superior al fatadei este marcat de o balustrada, deasupra careia se inalta statui de marmura alba reprezentand o serie de personaje alegorice dar si chipurile celor mai de seama compozitori ai lumii. Intrarea principala conduce spre un foaier somptuos cu o dubla scara de marmura, cu arcade elegante, candelabre de cristal, avand tavanul si peretii decorati cu fresce pretioase realizate de Károly Lotz si Mór Thán. Sala de spectacol este in forma de potcoava si este considerata una dintre cele mai elegante de pe batranul nostru continent. Cu o acustica perfecta, se inalta pe trei nivele deasupra parterului, la primul aflandu-se loja regala. In spatele acesteia era salonul oficial, trasformat in zilele noastre in muzeu. Tavanul este impodobit cu fresce executate de Karoly Lotz, reprezentandu-l pe Apollo, patron al muzicii, inconjurat de alte zeitati olimpiene, totul fiind poleit cu aur.
Sala are o capacitate de 1200 de spectatori impresionand si prin multimea luminilor plasate deasupra fiecarei loje, lumini care, impreuna cu uriasul candelabru de cristal, creeaza o atmosfera cu adevarat de basm. Deschiderea festiva a edificiului a avut loc la 27 septembrie in prezenta imparatului Franz Joseph. Cu aceasta ocazie Franz Liszt compusese o piesa deosebita, a carei intepretare a fost categoric interzisa, deoarece continea acorduri din cantecul armatei lui Kúrutz, care se ridicase impotriva Habsburgilor in secolul al XVII-lea. Opera este deschisa numai in timpul stagiunii, in restul anului vizitatorii putand admira doar pe dinafara aceasta bijuterie in stil renascentist.
Dragostea pentru muzica ii face insa pe locuitorii Budapestei sa-si transforme capitala din primavara pana-n toamna intr-un oras al festivalurilor. La mare pret ramane muzica clasica. Orchestre simfonice si de camera, interpreti ilustri din toate colturile lumii se intrec in a-si arata maiestria atat in salile de concerte cat si in catedrale. Opera se bucura si ea de o inalta pretuire. Se interpreteaza lucrari clasice alaturi de creatiile unor compozitori maghiari. Punerile in scena sunt indraznete, costumele si decorurile uimesc prin eleganta. Totul este interpretat in mare parte in limba maghiara, dupa regula impusa de fostul director al operei, Gustav Mahler.
IRINA STOICA
Comentarii