In urma cu 100.000 de ani, savana si padurile subtropicale din regiunea Zhiren (in sudul Chinei) erau propice existentei oamenilor si animalelor. De-a lungul sinuosului rau Hejiang, Homo sapiens isi impartea teritoriile cu urangutani, maimute macac, pantere, bivoli, ursi, porci salbatici, elefanti din specia Elephas maximus. Intr-o pestera din aceasta regiune a fost descoperit maxilarul inferior al unui Homo sapiens, cu o vechime de aproximativ 100.000 ani. O descoperire ce relanseaza dezbaterile privind originea sa africana.
Este vorba doar de o bucata de os descoperita in 2007, ce continua sa faca obiectul studiilor comparative si care poate bulversa istoria originii noastre. Vechimea sa, conform datarii expertilor chinezi, si morfologia sugereaza o posibila aparitie a omului modern in estul Asiei, o ipoteza sustinuta de arheologii sino-americani care au descoperit si studiat mandibula. Aceasta e specifica omului modern, dar in acelasi timp are caracteristici ale stramosilor sai primitivi, in sensul ca barbia e mai robusta, mai densa si mai inclinata decat cea a lui Homo erectus. In schimb, e mai iesita in fata, asemenea celor indivizilor Homo sapiens.
In Africa de Sud a mai fost descoperita o mandibula veche de 95.000 de ani, cu o barbie mica. Prin anii 1990, cercetatorii au incercat pe baza acesteia sa dovedeasca faptul ca aici se afla leaganul oamenilor moderni. Asta ar dovedi faptul ca oamenii moderni au aparut in China, raspandindu-se apoi in lume?
Unii adepti ai teoriei „multiregionalismului” considera ca oamenii moderni (Homo sapiens) au aparut in mai multe locuri din lume si ca ar fi descendenti ai speciei Homo, o populatie care a plecat din Africa in urma cu 2 milioane de ani (!), fiind rezultatul amestecului permanent dintre acesti oameni arhaici si cei intalniti in drumurile lor.
Maxilarul chinezesc ar putea credita aceasta ipoteza, ce infirma teoria dominanta conform careia Homo sapiens a venit din Africa spre Asia in urma cu 100.000-60.000 de ani, inlocuind in drumurile sale populatiile intalnite. O teorie ce se opune insa celei sustinute de unii cercetatori, in cea mai mare parte geneticieni, adepti ai ideii ca omul modern nu a pus piciorul in Asia in urma cu mai bine de 40.000 de ani.
Bineinteles ca descoperirea a suscitat vii comentarii si controverse din partea specialistilor din comunitatea stiintifica internationala. „Daca datarea e corecta, se poate vorbi de o adevarata bomba antropologica, dar trebuie sa fim circumspecti pentru ca nu e prima oara cand chinezii au gasit vestigii ale omului modern foarte vechi, a caror datare nu a fost confirmata de specialisti ai comunitatii stiintifice internationale”, a declarat un cercetator din Departamentul de geologie si geofizica de la Universitatea din Minnesota, care a recurs la datarea sedimentelor din pestera cu uraniu-toriu.
Concluzia: acestea aveau o vechime de 100.000-110.000 ani.
O alta ipoteza se refera la faptul ca ar fi vorba de oameni moderni africani, care au ajuns in Asia si care s-au incrucisat cu genul Homo. Alti antropologi considera ca in urma cu peste un milion de ani, leaganul omului modern a fost cel african, ca acesta ar fi colonizat teritoriul Chinei si ca stramosii chinezilor ar fi fost cei apartinand genului „Omul din Pekin”, din urma cu 670.000 de ani, asa cum sugereaza fosilele descoperite, cu o vechime intre 670.000-20.000 de ani, a caror morfologie atesta continuitatea dintre oamenii preistorici chinezi si cei de azi.
Scenarii pe care majoritatea oamenilor de stiinta occidentali nu le agreeaza considerand ca leaganul lui Homo sapiens e cel african, ca acesta a evoluat in urma cu 250.000 de ani si s-ar fi raspandit in lume in urma cu 80.000 de ani.
Toate acestea se afla sub semnul intrebarii. Cert e insa faptul ca Homo sapiens s-a raspandit in lume. Probabil plecand din Africa sau din Asia. Iata cateva marturii ale expansiunii sale.
Omul din Salkhit
Acest fragment de craniu cu o vechime de 20.000-30.000 de ani apartine unui mongol, un Homo sapiens. Aspectele morfologice sunt apropiate de cele ale asiaticilor actuali. Ar putea fi stramosul primilor emigranti care au trecut prin stramtoarea Bering, in acea epoca, lipsita de apa.
Omul din Casablanca
Aceasta bucata de maxilar are o vechime de aproximativ 200.000 de ani si apartine unui Homo erectus. Unele detalii morfologice sunt asemanatoare cu cele ale berberilor actuali.
Dintii din Qesem
Au fost descoperiti in grota cu acest nume, la est de Tel Aviv, si au o vechime de 400.000 de ani. Prezinta trasaturi neandertaliene, dar si asemanari cu vestigii dentare descoperite in diverse situri din Israel, ocupate de Homo Sapiens, vechi de 100.000 de ani. Un alt leagan al omului modern?
Omul din Mungo
Aceasta fosila cu o vechime de 45.000-60.000 de ani, descoperita in Australia, are o silueta asemanatoare cu cea a omului modern. Patrimoniul sau genetic e diferit de cel al stramosilor africani. E posibil ca populatia din care facea parte sa fi avut radacini in Asia.
DORIN MARAN
Comentarii