E greu sa stim daca intr-adevar, cele mai lungi fluvii din lume sunt si cele mai atractive sau cu cel mai mare debit. De pilda, Dunarea a fost inclusa pe lista realizata de Forbes, ca fiind unul dintre cele mai frumoase cinci rauri din lume. Spectaculoase sau nu, fluviile lumii se duc care incotro, uimind generatii de-a randul, uneori cu salbaticia lor, alteori cu limpezimea si blandetea apelor.
Nilul – Africa
Are cea mai mare lungime din lume: 6671 km, traverseaza statele africane Sudan, Burundi, Rwanda, Tanzania, Uganda, Etiopia si Egipt pentru a se varsa in Marea Mediterana. Marele fluviu, dupa cum sustin specialistii, chiar daca exista inca multe controverse pe aceasta tema, izvoraste dintre stancile muntilor vulcanici Virunga (4507 m), situati nu departe de Ecuator, in podisul Rwanda. De-a lungul drumului sau, are mai multe denumiri: Kasumo la izvoare, Nil Alexandra inainte de a intra in lacul Victoria, Victoria Nil, Raul Gazelelor, Nilul Alb care se uneste cu Nilul Albastru, pentru ca intr-un final sa fie cunoscut sub numele simplu, Nil.
Vechii egipteni considerau Nilul ca fiind zeu. Valea Nilului pastreaza vestigiile uneia dintre cele mai renumite si vechi civilizatii, cea egipteana. Aici se gasesc doua dintre minunile lumii: Piramida Kheops si Farul din Alexandria. O curiozitate stiintifica si geologica ar fi descoperirea in 1958, cu ajutorul radioizotopilor a Nilului II, cel mai lung rau subteran, care curge sub Nil si care are un debit de 6 ori mai mare decat cel de la suprafata.
Amazonul – America de Sud
La fel ca Dunarea, Amazonul curge de la vest spre est, paralel cu Ecuatorul. Este cel mai mare curs de apa dulce de pe Terra datorita celor doua caracteristici: debitul de apa (219.000 mc/s ) si suprafata bazinului hidrografic (6.915.000 kmp). Are lungimea de 6440 km iar izvoarele sale se gasesc in masivul peruan Nevado Mismi, la 175 km departare de Pacific. Determinarea izvorului marelui fluviu s-a facut prin 1971 de catre o echipa de exploratori condusa de Loren Mcintyre, astfel, se poate spune ca, descoperirea izvorului Amazonului se facea dupa 471 de ani de cand spaniolul Vicente Yanez Pinzon pe la 1500 descoperise gura fluviului ale carui ape transformau portiunea alaturata Oceanului Atlantic intr-o Mare Dulce.
Impreuna cu numerosii sai afluenti, peste 1000 la numar, dintre care 20 au peste 1500 km lungime fiecare, Amazonul a fost strabatut, aproape in intregime de conchistadorul Francesco de Orlean in 1547, cand a plecat din Ecuador, in cadrul unei expeditii in cautarea aurului, a mirodeniilor si a orasului legendar, El Dorado. Numele fluviului vine de la un trib de femei intalnite de conchistador in drum, numite „amazoane” dupa numele unui trib de luptatoare aprige din miturile Greciei Antice.
Yangtze (Fluviul Albastru) – China
Este al treilea ca lungime din lume masurand 6211 km din care 2800 sunt navigabili, si este cel mai mare fluviu al Asiei. Apele lui uda doar teritoriul Chinei si se varsa in Marea Chinei de Est la 23 km de orasul Shanghai. Isi are izvoarele in ghetarii din Muntii Dangla, situati in zona de est a Podisului Tibetan. Fluviul este cunoscut si sub alte denumiri.
Referindu-se la cursul inferior al apei, chinezii il numesc Yangtze (Fluviul Albastru), in timp ce in totalitate se numeste Chang Jiang, ceea ce inseamna, „Fluviul Lung”. Pe de alta parte, diferite sectoare ale fluviului poarta denumiri locale, precum: Moron Us He, Tongtian He, Jinsha Jiang iar in Tibet poarta numele de „DriOchu” adica „Raul femelei de iac”.
Mississippi – SUA
Izvoraste din Lacul Itasca in partea de nord a statului Minnesota si are lungimea de 6019 km. Apele lui se unesc cu afluentii principali Missouri si Maramac langa orasul St. Louis, iar cu Ohio in statul Illinois. Strabate Statele Unite pe directia nord-sud, in zona Marilor Campii, varsandu-se in Golful Mexic. Fluviul a fost descoperit in anul 1540 de spaniolul Hemando de Soto, si a fost explorat, de la varsare la izvoare de catre expeditia americana (1803-1805) condusa de Marywater Lewis, cand au fost descoperite cele trei izvoare ale fluviului.
Sub auspiciile „Comisiei pentru fluviul Mississippi”, creata in 1879, de-a lungul fluviului a fost construit un vast sistem de indiguiri, ceea ce insumeaza peste 4000 km lungime iar digurile ating, pe alocuri, inaltimea de 10 m. In delta fluviului au fost construite canale prin care apele crescute sunt deviate spre mare, fara de care existenta marilor orase (de exemplu New Orelans) ar fi mereu sub semnul inundatiilor. In regiunea vaii fluviului Mississippi se produc cele mai multe tornade, iar viteza vantului depaseste chiar si 800 km pe ora. Descoperiri ceva mai recente au stabilit ca fluviul de fapt nu s-ar termina in delta ci si-ar continua cursul inca vreo 2000 de km sub forma unui curent submarin pana in coastele Cubei.
IOANA FLORIA
Comentarii