Daca ar fi sa privim realitatea drept in fata, cu tot cinismul inclus in afirmatia urmatoare, ar trebui sa spunem ca in fiecare zi suferim o moarte lenta, si nu din motivul natural al trecerii timpului, ci din cauze ce tin chiar de fiinta umana si de activitatile intrate in banalul cotidian. Astfel, pe langa alimentatia absolut ucigatoare, poluarea aerului (in primul rand), a apei si a solului ne scurteaza viata vazand cu ochii. Nu o spunem noi, ci oamenii de stiinta care au efectuat cu buna-credinta studii in acest sens. Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca, si la un nivel scazut de poluare atmosferica, aceasta este cauza mortii a peste 3 milioane de oameni, anual! Se invoca totusi un interval larg de aproximatie, intre 1,4 si 6 milioane de decese.
Orase sub asediu
Zonele citadine si cele extraurba-ne invadate de exploatari industriale sunt cele mai expuse poluarii atmosferice, care poate fi vizibila, insa cel mai frecvent in timpul perioadelor calde. In cea mai mare parte, poluantii sunt prezenti in aer sub forma de gaze sau de particule cu proprietati iritante pentru aparatul respirator. Consecintele: scaderea capacitatii respiratorii, cu incidenta asupra mortalitatii pe termen lung sau scurt. Cele din prima categorie sunt dificil de evaluat, deoarece se cunosc prea putin, mai ales ca un anume tip de poluare poate ascunde un alt tip, si mai periculos. Vorbim despre o realitate aberanta, dar din pacate de necontestat: in fiecare secunda se lanseaza in mediul natural ori artificial nenumarate otravuri, fara testare ori fara avertizare prealabila asupra periculozitatii lor fata de sanatatea populatiei. In schimb, poluantii periculosi pentru sanatate pe termen scurt se cunosc destul de bine. Va prezentam mai jos o lista cu principalii astfel de inamici, insotita cu sfatul de a va informa cat mai bine in legatura cu potentiala lor prezenta in aerul pe care il respirati si de a evita pe cat posibil zonele lor de raspandire.
– Bioxidul de azot: gaz iritant, poate patrunde profund in plamani. Deterioreaza activitatea respiratorie si accentueaza crizele de astm. La tineri favorizeaza infectiile microbiene ale bronhiilor, dar efectele acestui poluant nu sunt cunoscute decat partial. De asemenea, bioxidul de azot este un bun indicator al poluarii automobilelor.
– Ozonul: este un gaz agresiv, puternic iritant pentru mucoasele oculare si nazale; patrunde incet si sigur pana in zonele cele mai fine si mai sensibile ale cailor respiratorii. Poate produce astfel iritatii grave ale nasului, ochilor si gatului, alterari ale functiei pulmonare, stari de sufocare, tuse, exacerbeaza crizele de astm. Din pacate, pare imposibil de stabilit un prag sub care acest poluant ar fi inofensiv. In plus, efectele unei expuneri cronice pe termen lung raman inca foarte putin cunoscute.
– Bioxidul de sulf: gaz iritant care poate accentua crizele de astm si simptomele respiratorii acute la adulti si la copii: greutate in respiratie, accese de tuse, crize de astm.
– Particule in suspensie. Cele de dimensiuni mai mari sunt retinute de caile respiratorii superioare, dar cele foarte fine sunt si cele mai periculoase, deoarece pot patrunde adanc in plamani, transportand astfel compusi toxici. Totodata, ele maresc riscul de infectii respiratorii acute la copii si reactiveaza la un nivel superior sensibilitatile alergice sau patologiile preexistente. O mare parte din acesti poluanti provin de la mijloacele de transport; emisiile motoarelor diesel sunt in mod particular bogate in particule de talie mica. In plus, anumite particule in suspensie contin hidrocarburi aromatice policiclice cu proprietati mutagene si cancerigene.
– Monoxidul de carbon: in doze mari, este un toxic cardio-respirator deseori mortal. In doze mici, diminueaza capacitatea de oxigenare a creierului, a inimii si a muschilor. Nocivitatea sa este importanta in mod deosebit la bolnavii cu insuficienta coronariana si la fetusi.
– Benzenul: potrivit cercetatorilor este un compus cancerigen pentru om.
Suferinta tacuta a lumii civilizate
Fenomenul poluarii atmosferice este urmarit de mult timp, in special in tarile cu traditie industriala veche, din Occident. Astfel, s-a putut observa ca exista o legatura directa incontestabila intre nivelele medii ale poluarii cu diverse substante si problemele de sanatate (care se traduc prin cresterea mortalitatii, a spitalizarilor, a consultatiilor medicale la domiciliu, a intreruperii lucrului etc.). Intre anii 1987 si 1992, intensificarea poluarii cu fum negru si bioxid de azot a determinat cresterea incidentei maladiilor cardio-vasculare si a astmului, sufocarilor, acceselor de tuse nocturne, pentru ca in iarna imediat urmatoare sa se inregistreze de asemenea simptomele respiratorii, cum s-a intamplat de pilda in Franta, cu accent pe zona pariziana. In 1952, Londra a fost afectata puternic de un varf al poluarii, care a cauzat mai multe mii de decese!
In prezent, sustin cercetatorii, poluarea industriala a ramas putin in urma celei cauzate de automobile. Ceea ce este mai mult decat alarmant, daca ne gandim ca niciun fel de criza nu a incetinit inmultirea vehiculelor consumatoare de combustibili fosili. Iar in alta ordine de idei, sa nu uitam ca Bucurestiul este considerat a doua cea mai poluata capitala europeana, dupa Atena, iar orasele si zonele (foste) puternic industrializate continua sa afecteze sanatatea locuitorilor.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii