Exista in Biblie o propozitie foarte simpla, dar care spune extrem de mult: "Voi sunteti sarea pamantului". Referirea se face la crestini, iar sintagma pe care o putem lua usor ca pe o figura de stil oarecare ("sarea pamantului") semnifica deopotriva echilibru si cumpatare, dar si gust, sanatate naturala, calm, devenire in bine. In vechime se stia foarte bine ce pret imens are sarea pentru fiinta umana si nu e intamplator faptul ca in dese randuri, cei mai incercati dintre muritori – soldatii ce duceau pe umeri gloria imperiilor, luptand cu o duritate greu de inchipuit in razboaie aprige si in companii militare de ani de zile – erau platiti, nu cu aur si alte asemenea averi, ci cu sare! Mai avem noi, astazi, stiinta pretuirii acestui produs vital la justa sa valoare? Mai degraba nu, iar aceasta inseamna din pacate dispretuirea iresponsabila a propriei noastre sanatati.
"Legi" impotriva sanatatii
In vremurile mentionate mai sus, se putea vorbi despre sare invocand preponderent produsul marin, compus din circa 100 de elemente. Comparativ cu sarea de mare pura (nu "prelucrata" ca in zilele noastre), actuala sare de bucatarie contine doar doua elemente: sodiu si clor. Ultimul dintre acestea este o otrava veritabila, unul dintre motivele pentru care, de cele mai multe ori, bolnavilor cu cele mai felurite afectiuni li se recomanda un regim alimentar fara sare. Ceea ce insa cu greu acceptam este faptul ca nu doar bolnavii, ci si oamenii in principiu sanatosi au multe de patimit de pe urma consumului (nu neaparat excesiv) de sare. Un motiv foarte serios il constituie cel de-al treilea element, introdus in mod artificial in sarea pentru consumul curent – iodul. Aici intram pe un taram mult mai lunecos, caci procedura respectiva este una impusa, nici macar sugerata, sub amenintarea unor grave consecinte penale! De unde si o grea intrebare legata de intentiile acestei masuri aparent banale, pe care totusi numerosi medici si terapeuti o contesta vehement si o condamna fara retinere. De altfel, pe aceeasi linie putem plasa si toleranta aparent inexplicabila a autoritatilor fata de comercializarea in masa de produse alimentare (mezelurile sunt de departe pe primul loc) incredibil de incarcate cu sare… saruri.
Nu de produsul comercial avem nevoie!
S-a constatat stiintific ca, din sarea de bucatarie ingerata, organismul nostru retine doar o cantitate infima: cam o milionime de gram dintr-o lingurita. Sa nu uitam ca vorbim despre un produs anorganic, deci care nu are provenienta animala sau vegetala si in consecinta nu contine enzime. De aceea, o imensa cantitate din sarea consumata practic ne murdareste sangele si organele, tesuturile, contribuind astfel la aparitia si stimularea bolilor. Suntem determinati printr-o educatie nociva, perversa, sa introducem in corp mari cantitati de sare, dar nu suntem invatati ca, de fapt, cantitatea necesara si suficienta o luam foarte simplu din alimentele crude. Asa cum, de fapt, o fac toate animalele salbatice, care nu sufera fiindca nu si-ar condimenta hrana cu sare de masa iodata! Dincolo de nuanta usor ironica a acestei afirmatii, incercati sa intelegeti ca, la modul cel mai serios si mai limpede, noi practic nu avem nevoie de sarea din galantarele magazinelor si cu atat mai putin de cea cu care sunt suprasaturate numeroase produse alimentare.
Un rau care poate fi contracarat
Se stie ca sarea extrage apa din mediul in care se afla, ceea ce face si in corpul nostru. Astfel spus, ne provoaca sete, lichidul fiind necesar pentru a dilua si a-i diminua toxicitatea. Urmarile sunt grave: tesuturile se uzeaza, la fel si peretii arterelor, deschiderea vaselor sangvine se ingusteaza determinand in acest mod cresterea tensiunii. In acelasi timp greutatea corpului creste si pielea capata un aspect spongios, bolnav. La marii consumatori de sare, din cele pana la 15-20 de grame ingerate intr-o zi rinichii sanatosi reusesc sa elimine numai 5-6 grame; restul se depune in intreg corpul, favorizand numeroase boli si in primul rand ateroscleroza. Si nu e singurul rau major: in acelasi context se pot distruge rapid si masiv vitaminele si enzimele din organism, cu o finalitate terifianta – imbolnavirea de cancer. Pe de alta parte, teste complexe de laborator au aratat explicit ca fenomenele adverse declansate de consumul nejustificat de sare pot fi ireversibile. Animalele de experienta hranite astfel timp de un an au dezvoltat in totalitate o hipertensiune grava, dar la cele mai multe valorile nu au revenit la normal dupa incheierea testelor. Cel putin la fel de grav este si la om. Pe langa problemele deja mentionate, sarurile cristalizate in corp genereaza si reumatism, artrite, cumplita "boala a mileniului" care este obezitatea, scaderea imunitatii, incetinirea proceselor de vindecare etc.
*
Se poate vorbi foarte mult despre influenta sarii de bucatarie (cea cu trei componente!) asupra organismului uman, dar putem rezuma totul in cateva cuvinte: corpul nostru, si implicit sanatatea, nu-si are originea intr-o uzina chimica, in oala de gatit ori intr-un munte de sare. De aceea, numai natura il poate hrani si vindeca, la nevoie, cu adevarat. Altfel spus, pastrarea unei stari cat mai echilibrate a organismului nu e stimulata de torentele de chimicale ce sunt directionate in mod deliberat catre consumul uman, ci de produsele naturale, care, iata au remarcabila capacitatea de a ne oferi "banala" sare in bucatarie, fara sa ne puna in pericol sanatatea.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii