Suveranii regatelor si imperiilor, acele capete încoronate care au decis soarta popoarelor lor o perioada foarte îndelungata, au avut în culisele vietilor lor publice slabiciuni omenesti ca si oricare om de rând. Cu toate ca s-au straduit permanent pentru a pastra discretia, cronicile vremii au scos la iveala legaturi amoroase dintre cele mai patimase. În privinta regilor din Europa, Ludovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea (Franta) sunt campionii metreselor regale (multe dintre ele oficiale), fiecare cu câte peste 15 favorite. Dar noi ne vom îndrepta atentia spre Curtile Imperiale, unde istoria la rang înalt a fost adesea pigmentata cu povesti de dragoste.
Amanta din patriotism
Maria Walewska a fost o nobila poloneza care a trait numai 31 de ani (1786-1817). Dintre acestia, patru i-a oferit lui Napoleon Bonaparte, împaratul Frantei. În perioada 1806 si 1810, suveranul francez trecea printr-o perioada dificila cu prima sa sotie, Joséphine, si patima sa pentru Maria a fost instantanee. Frumusetea ei rapitoare l-a fermecat din prima clipa. Nici unul dintre ei n-a tinut seama ca este casatorit (Maria cu contele Colonna Waleswski, cu care avea un copil). Era o femeie bine educata, printre profesorii ei aflându-se si Nicolas Chopin, tatal marelui compozitor.
Napoleon a insistat sa o întâlneasca la Varsovia, în casa contelui Potocki. Putin dupa aceea, Maria a devenit metresa împaratului, locuind fie la Palatul Finckenstein (estul Prusiei), fie la Palatul Schönbrun, la Viena. Cronicile vorbesc despre aceasta relatie ca despre un „sacrificiu total” al splendidei poloneze. Si asta pentru ca interesul ascuns al amantei era ca Napoleon, prin puterea sa europeana, sa ajute Polonia sa devina independenta fata de Rusia si Prusia. Din dragostea lor a rezultat un baiat, Alexander Joseph (1810-1868) care a fost trecut în acte ca fiind al sotului Mariei… În 1810, Napoleon planuia cea de-a doua casatorie, cu Marie Louise de Parma, si a încetat relatia cu Maria oferindu-i o renta uriasa. Fosta metresa s-a recasatorit dar a murit dupa o lunga boala de rinichi.
Drama de la Mayerling
Baroneasa austriaca Mary Vetsera a murit la numai 17 ani, împreuna cu iubitul sau printul mostenitor Rudolf de Austria, la domeniul de vânatoare de la Mayerling (la 24 kilometri de Viena), la 30 ianuarie 1889. Din datele aflate pe ocolite (nu si din cele puse la dispozitie de Casa Imperiala de la Viena) rezulta ca a fost o dubla sinucidere cu arme de foc… Adolescenta metresa îl cunostea pe print numai de trei luni. Rudolf de Austria era casatorit cu Stephanie a Belgiei din 1881 si avea un copil. El întretinea si alte amante, printre care si actrita Mitzi Kaspar. Din disperare – caci nici împaratul Franz Josef si nici papa nu i-ar fi desfacut casatoria –, Rudolf cauta o partenera de sinucidere. Mitzi Kaspar a fost prima careia i-a propus acest lucru, dar ea a refuzat. Mary Vetsera ar fi acceptat sa moara împreuna cu iubitul. El a ucis-o si apoi s-a sinucis, dar drama a ramas un mister.
Caterina cea Mare, vaduva singura, dar nu neagra
De origine germanica, tarina Caterina a II-a cea Mare (1729-1796) a fost casatorita cu Petru al III-lea, care a murit pe când ea avea 33 de ani (1762). Pe lânga modernizarea Rusiei, aceasta suverana înteleapta si culta a avut numerosi iubiti (cel putin cinci, Potemkin favorit principal), ultimul fiind printul Zubov, cu 40 de ani mai tânar decât tarina. Ea a început colectionarea operelor de arta pentru Ermitaj.
PAUL IOAN
Comentarii