Tara in totalitate alpina din centrul Europei, Principatul Liechtenstein a fost infiintat ca urmare a decretului dat de imparatul Sfantului Imperiu Roman, Charles al VI-lea, la 23 ianuarie 1719. Suveranul a decis atunci ca cetatile Vaduz si Schellenberg sa se uneasca si sa formeze teritoriul cu demnitatea de "principat", ca stat suveran al imperiului. Trebuie subliniat faptul ca si Vaduz si Schellenberg erau domeniile familiei Liechtenstein, iar primul principe al noului stat a fost bunul prieten al lui Charles al VI-lea, Anton Florian Liechtenstein (foto, care a domnit pana in 1721 si a fost urmat de fiul sau Joseph Adam), care era si cavaler al Ordinului Lana de Aur.
Liechtenstein si Luxemburg sunt singurele state care au supravietuit dizolvarii Sfantului Imperiu Roman. Dar dupa Razboaiele napoleoniene, in 1806, se infiinteaza Confederatia Rhinului si Liechtenstein devine un protectorat al Frantei – situatie care va dura pana in 1813. Ulterior, principatul va adera la Confederatia Germana, prezidata de Imparatul Austriei. Din 1866, principatul nu mai are armata. Evident, in Primul Razboi Mondial a fost alaturi de Austro-Ungaria. Desi printul Franz I s-a casatorit cu o evreica (in 1929), statul respectiv era simpatizant nazist. In al Doilea Razboi Mondial, a fost oficial neutru. Dar spre finele razboiului, Liechtenstein a acordat azil unor luptatori rusi (peste 500) care alcatuiau o forta militara atasata Wehrmacht-ului si dusmana a URSS).
Principatul Liechtenstein are o suprafata de 160 de kilometri patrati (Bucurestiul are peste 228 kilometri patrati), cu o populatie estimata la 36.000 de persoane. Este o monarhie constitutionala, cu capitala la Vaduz si limba oficiala germana. Face parte din "Spatiul Schengen", dar nu si din Uniunea Europeana. Parlamentul ("Landtag") are 25 de membri alesi pentru patru ani, iar partidele acced in Landtag cu minim 8 la suta din voturi. Printul nu poate dizolva Parlamentul, doar referendumul. Curios este ca Liechtenstein, stat inconjurat de vechi democratii, a acceptat dreptul de vot al femeilor abia in… 1984! Si asta printr-un referendum foarte strans (51,3 la suta pentru). Interesant este si ca cele 11 municipalitati ale statului au drept de secesiune, prin vot popular.
PAUL IOAN
Comentarii