Sambata, 15 august, cele mai multe dintre bisericile crestine praznuiesc „Adromirea Sfintei Fecioare”, Maica Domnului. Asa cum se stie, dupa ~naltarea Mantuitorului la Ceruri, Ea a ramas inima micii comunitati de ucenici si Apostoli. L-a insotit pe Sfantul Ioan in calatoria misionara la Efes si se crede ca a mai trait 11 ani dupa Inaltare. Aflata la Ierusalim, simtind ca i se apropie sfarsitul isi pregateste cele necesare si ii cheama in jurul ei pe apostoli, in Gradina Ghetsimani. Erau toti prezenti, in afara de Toma, care era plecat din oras. Ea le da ultimele sfaturi, dupa care adoarme. Necredinciosul Antonie vrea sa rastoarne sicriul, un inger ii reteaza mainile cu sabia, dar, la rugaciunile Apostolilor, Maica Domnului il vindeca. Peste trei zile Toma vine si deschide sicriul, dar il gaseste gol, pentru ca Dumnezeu nu a vrut sa lase trupul prada putreziciunii pamantesti si l-a ridicat la Ceruri.
Maica Domnului este praznuita si in alte zile ale anului, cu prilejul altor sarbatori legate de viata sa si de aceea am ales sa va prezentam un asezamant inchinat uneia dintre aceste sarbatori. Aflat in satul cu acelasi nume din comuna Cristesti, judetul Botosani, Schitul Oneaga, cu obste de calugari, are hramul „Acoperamantul Maicii Domnului”. Asezamantul a fost infiintat in 1780 de clucerul Neculai Cristescu. Locul ales pentru ridicarea locasului era numit de localnici „Dealul Manastirii” si se presupune ca existase aici, in vremuri uitate, un alt loc de inchinaciune monastic, disparut in timp.
Biserica din barne de stejar, inaltata in mijlocul unei paduri, avea hramul „Sfantul Gheorghe” si este mentionata documentar pentru prima data in 1834. In 1812 schitul este desfiintat prin ordonanta domneasca, iar traditia spune ca motivul pentru care s-a recurs la acest act a fost faptul ca aici s-a oficiat cununia dintre Gheorghe Cristescu si verisoara sa Pulcheria, alianta respinsa de canoanele Bisericii Ortodoxe. In 1863 biserica este demontata si reasamblata in satul Vanatori din acelasi judet ca biserica de mir. Pe locul schitului nu a ramas decat piciorul de piatra al Sfintei Mese din Altar si, foarte aproape, un mic cimitir. In 1994 din initiativa Episcopului-Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, Calinic Botosaneanul si cu aprobarea Mitropolitului Moldovei si Bucovinei, Daniel Ciobotea, schitul a fost reinfiintat ca metoc al manastirii Sihastria Voronei.
In 1995 s-a pus piatra de temelie pentru biserica sfintita la 1 octombrie 1999. In perioada respectiva au fost realizate icoanele, catapeteasma si pardoselile, s-a construit o casa noua cu trapeza si beci, un turn clopotnita, un gard de piatra de rau la intrare, un fanar si o fantana noua. Apoi s-a pictat biserica in interior si s-au amenajat o gradina de zarzavat si o livada.
Biserica este o constructie din zid pe temelie din beton si este conceputa in forma de cruce. Altarul este luminat de o fereastra spre est si are in partea dreapta o incapere pentru vesmantarie. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat si prezinta icoane nichelate. In exterior biserica este zugravita in alb si are pe fiecare parte cate doua ferestre, una in dreptul pronaosului si cealalta in dreptul naosului. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, dreptunghiulare terminate in arc. Exista un brau in registrul superior, sub cornisa, iar dedesubtul acestuia, un sir de ocnite egale. Deasupra naosului se afla o turla octogonala cu patru ferestre prelungi.
Pridvorul este sustinut de patru stalpi de zid formand trei arcade in fata si cate una in partile laterale si intrarea in pronaos se face printr-o usa de lemn de brad. Pronaosul este despartit de naos prin doi stalpi voluminosi de zid cuprinsi in interiorul zidurilor, ei sustinand arcada boltii. Pardoseala este din lemn de brad si acoperisul din tabla zincata. La 60 de metri departare de pridvor se afla clopotnita cu gang de intrare. De aici, o alee pietruita conduce spre biserica, pe marginea acestei alei fiind plantati tei.
IRINA STOICA
Comentarii