Membru marcant al suprarealismului european, poate cel mai reprezentativ, cel care ii incanta pe iubitorii artei plastice de oriunde cu imaginatia sa debordanta, spaniolul Salvador Dalí a avut o singura alta incercare in afara artei lui: in proza. Asa ca exista si un roman semnat de marele pictor, din pacate singurul. Este meritul editurii Humanitas de a traduce romanul „Chipuri ascunse” (din franceza, de Ileana Cantuniari) pentru cititorii romani care au cunoscut si aceasta fata a lui Dalí. Subiectul este unul clasic: intrigi si aventuri amoroase in lumea aristocratilor. Mai exact, pasiunea subita a contelui de Grandsailles pentru Solange de Cléda.
Toate obsesiile daliniene, fulguratiile si atractia pentru ocultism se regasesc in acest roman fascinant. Un adevarat roman, spune Dalí, „trebuie sa fie (asa cum a fost) exact contrariul unui Mickey Mouse de cinci minute sau al senzatiei de vertij a unui salt cu parasuta. La fel ca intr-o lenta calatorie cu trasura pe vremea lui Stendhal, se cuvine sa fim in stare sa descoperim incetul cu incetul frumusetea peisajelor sufletului pe care le strabatem. Cum i-a venit ideea acestui roman?
„Pentru ca istoria contemporana ofera un esafodaj exceptional pentru un roman privind evolutia si conflictele marilor pasiuni umane… si pentru ca este mai interesant, in loc de «a copia istoria», sa o anticipam si sa o lasam sa imite cat poate ea mai bine ceea ce noi am nascocit… Pentru ca am trait zi dupa zi in intimitatea protagonistilor dramei epocii de dinainte de razboi in Europa; i-am urmat in drama emigrarii in America si mi-a fost asadar usor sa mi-o imaginez pe aceea a intoarcerii lor…
Pentru ca, din secolul al XVIII-lea incepand, trilogia pasionala inaugurata de divinul marchiz de Sade a ramas incompleta: sadism, masochism… Trebuia inventat al treilea termen al problemei, acela de sinteza si de sublimare: cledalismul, dupa numele eroinei romanului meu, Solange de Cléda. Putem defini sadismul ca fiind placerea procurata de suferinta provocata obiectului; masochismul, ca fiind placerea procurata de suferinta la care obiectul va supune. Cledalismul inseamna placerea si suferinta sublimate intr-o identificare transcendenta cu obiectul. Solange de Cléda reface adevarata pasiune normala: o Sfanta Tereza profana; Epicur si Platon arzand la aceeasi flacara a unui misticism feminin etern. Oamenii sunt astazi afectati de mania vitezei, care nu este decat mirajul fugar si iute risipit al «racursiului umoristic». Am vrut sa reactionez impotriva acestui lucru scriind un «adevarat roman», lung si plicticos. Insa nimic nu ma plictiseste vreodata. Cu atat mai rau pentru aceia care sunt saturati de plictiseala. Doresc inca de pe acum sa abordez vremurile noi ale responsabilitatii intelectuale in care ne vom angaja odata cu sfarsitul acestui razboi…”, scria Dalí in prefata.
Iata si o mostra a stilului dalinian in Chipuri ascunse: „De data asta, Grandsailles gasise Parisul intr-atat de cufundat in probleme politice, incat sederea sa in capitala fusese extrem de scurta. Se reintorsese in castelul sau, Lamotte, fara sa fi avut macar timpul de a fi afectat de acea deziluzionare treptata pe care o atragea dupa sine la urma urmei o complezenta mult prea continua pentru un tip de relatii bazate exclusiv pe apriga comedie a prestigiului social; de data asta, dimpotriva, era la intoarcerea sa inca insetat de sociabilitate si inclinat sa-si invite prietenii cei mai apropiati sa vina sa-si petreaca, la fel ca in alte dati, sfarsitul de saptamana impreuna cu el.
Trecusera deja doua saptamani de cand Grandsailles se intorsese si lua ca de obicei cina, compusa din melci si raci, in compania notarului sau, Pierre Girardin. Amandoi faceau, in timpul acestor mese, interminabile conversatii cu voce scazuta, serviti de catre Prince, batranul servitor al familiei, care mergea in varful picioarelor”. Prietenul lui, Garcia Lorca era de parere ca Dalí are un mare talent literar, si cred ca nu se insela deloc.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii