Fara niciun fel de indoiala, orice durere in piept, necauzata de o lovitura ori de o alta asemenea agresiune externa, suscita in mod inevitabil un sentiment de anxietate legat nemijlocit de importanta vitala a organelor ce se pot afla in suferinta si in special a inimii. Cum putem insa, nefiind cadre medicale, sa identificam diferitele tipuri de dureri toracice? Si, in plus, ce anume diferentiaza simptomele asociate angorului (angina pectorala) de cele ale unui infarct?
O durere intensa, stresanta, ingrijoratoare poate fi cauzata de o tulburare cardiaca. Ea nu pune, in mod obligatoriu, viata in pericol, dar trebuie luata foarte in serios, fara discutie. O asemenea durere poate iradia catre alte parti ale corpului, cum ar fi umerii, bratul stang, omoplatii, maxilarele sau stomacul. O durere ceva mai putin puternica si mai degraba sub senzatie de junghiuri poate face trimitere la probleme respiratorii (mai precis, pulmonare) sau osteo-musculare (de pilda, fie pe partea stanga, fie pe dreapta). Severitatea durerii toracice reprezinta un indiciu important in masura sa orienteze interventia medicului specialist ori a cadrelor de interventie de pe ambulanta.
In ceea ce priveste durerile provocate de o problema (sau de problemele) cardiace, se disting in esenta angina pectorala si infarctul de miocard. La modul general, in ambele situatii, simptomele specifice fiecareia pot fi insotite de dificultati respiratorii (dispnee), transpiratie, ameteli si chiar lesin!
Infarctul miocardic, numit si criza cardiaca, se defineste prin necrozarea (moartea) brutala si mai mult sau mai putin extinsa a celulelor muschiului cardiac, ca urmare a unei lipse de oxigen. De retinut ca o asemenea criza poate surveni in indiferent ce moment – la fel de bine pe parcursul unei activitati profesionale ori sportive, ca si intr-o perioada de repaus, in timpul somnului sau imediat dupa trezire. Ca „mecanism”, ea se produce atunci cand o artera coronariana este obturata de un cheag, impiedicand astfel oxigenul sa alimenteze in mod normal inima. Principalii factori de risc in asemenea cazuri (cei cunoscuti) sunt varsta, nivelul marit al colesterolului, sedentarismul, tabagismul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, diabetul.
Angina pectorala (angorul) se manifesta printr-o durere intensa in piept, durere ce survine cel mai frecvent ca urmare a unui efort fizic si, in general, dispare dupa incetarea acestuia. De altfel, majoritatea specialistilor considera ca acest simptom caracterizeaza cel mai bine angina pectorala. Sus-amintita lipsa de oxigen este cauzata de o constrictie (stenoza) a unei artere coronariene care are rolul de a transporta sangele catre muschiul cardiac. O criza de angina pectorala dureaza de obicei intre 3 si 5 minute si poate surveni de mai multe ori pe zi sau la intervale de mai multe saptamani. Persoanele care sufera de aceasta afectiune primesc un tratament adaptat (comprimate de nitrat, anticoagulante, statine), insa daca durerile si alte simptome specifice se agraveaza ori sunt resimtite puternic si in perioadele de repaus, se impune o consultatie medicala de urgenta.
Interventia imediata in caz de infarct sau de angina presupune mai intai apelarea serviciului de urgenta (la telefon 112), unde trebuie precizat cu mare exactitate ce anume s-a intamplat, adresa la care este asteptata ambulanta, precum si identitatea si in ce stare se afla victima. Pana la sosirea ajutorului specializat, aceasta trebuie sa stea in repaus fara sa faca niciun fel de efort si sa aiba o pozitie cat mai confortabila (asezata sau semiasezata, adica avand picioarele intinse si spatele indoit).
Totodata, persoana care supravegheaza temporar victima trebuie sa o asculte, sa o linisteasca, sa o asigure ca problema ivita se va finaliza cu bine, iar daca aceasta solicita, sa o ajute sa ia medicamentul prescris, eventual, in prealabil, pentru asemenea situatii; in niciun caz insa nu se va apela la o medicatie data de un nespecialist!
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii