Omul din gheata
Când în 1994, în nordul Italiei, cercetatorii au descoperit perfect conservat în gheata un om de acum aproape 5000 de ani, profesorul Bryan Sykes de la faimoasa Universitate Oxford, unul dintre cei mai importanti geneticieni de astazi, a avut posibilitatea de studiu direct al modului cum genele noastre se transmit neafectate din generatie în generatie, de-a lungul liniei materne. El începuse înca din 1994 sa studieze ADN-ul celulelor prelevate de la oasele gasite în timpul cercetarilor arheologice.
Omul din gheata
Când în 1994, în nordul Italiei, cercetatorii au descoperit perfect conservat în gheata un om de acum aproape 5000 de ani, profesorul Bryan Sykes de la faimoasa Universitate Oxford, unul dintre cei mai importanti geneticieni de astazi, a avut posibilitatea de studiu direct al modului cum genele noastre se transmit neafectate din generatie în generatie, de-a lungul liniei materne. El începuse înca din 1994 sa studieze ADN-ul celulelor prelevate de la oasele gasite în timpul cercetarilor arheologice. De ce? Visul profesorului Sykes era de a reface drumul înapoi al evolutiei noastre si a identifica cine ne-au fost cu adevarat stramosii. Si surpriza sa – si a noastra – avea sa fie dintre cele mai mari…
Calatorie fantastica
„Genele noastre au ajuns la noi dupa o calatorie fantastica” avea sa declare de curând profesorul Sykes la Hay-on-Wye, un oras galez, unde se desfasoara un traditional festival literar. Ilustrul genetician a cautat sa-i satisfaca astfel pe nenumaratii curiosi care îsi doresc sa o cunoasca pe… „mama clanului omenesc”. Celor câteva zeci de mii de oameni din toata lumea care nu obosesc sa-si puna aceasta întrebare, el le spune fara ezitare: „suntem extraordinar de legati între noi”! Si continua afirmând ca daca vom examina asa-numita gena mitocondrica, vom constata ca ea este ADN curat si ca se mosteneste pe linie materna. Se gaseste în ovule, nu în sperma! Dupa studierea a câteva mii de probe de ADN, el a reusit sa „scurteze” lista clanului mamelor noastre la… „Cele sapte fiice ale Evei”, cum îsi intituleaza si cea mai recenta carte a sa.
De la Ursula la Jasmine
Bryan Sykes, „pentru a putea lucra”, cum spune chiar el, a dat nume potentialelor noastre mame si a calculat când au trait si unde. „Celei dintâi dintre ele i-am spus Ursula si ea a trait în Grecia, acum 45000 de ani. Cea mai tânara a fost Jasmine, care a trait acum 11000 de ani în Siria, venind din Orientul Mijlociu, împreuna cu grupurile de agricultori.”
Iar rezultatul final al cercetarilor este unul pe care multi îl vor gasi probabil socant: s-au identificat doar 33 de grupari genetice, doar 33 „de mame”, daca vreti, toate descinzând din „mama mitocondrica” de acum 200000 de ani din Africa!
Redescoperirea istoriei
Sunteti interesati sa va aflati stramosii? Prof. Sykes a deschis un site pe Internet, oxfordancestors.com, unde oricine poate comanda un set de analize genetice care sa-i stabileacsa stramosii… Si rudele! Într-o lume care este – înca – atât de preocupata de diferentele cele mai ciudate, de la culoarea pielii la forma capului, descoperirile prof. Sykes aduc o lumina foarte speciala asupra trecutului nostru. Iata ce spune autorul însusi: „Cred ca interesul nostru provine din redescoperirea faptului ca avem o istorie si ca genele nu sunt doar ca un fel de «Numar de asigurare» dat de cine stie ce agentie. Genele noastre sunt un dar foarte pretios, de care trebuie sa fim mândri…”
Creier miniatural perfect functional
O echipa de cercetatori de la Universitatea Johns Hopkins a realizat un...
Comentarii