Impinse tot mai departe de interesul firesc al oamenilor civilizati, cartile tiparite – fara de care nimic din ceea ce inseamna astazi lumea nu ar fi existat – par a fi pierdut definitiv confruntarea cu tehnologiile avansate. Un real paradox, cata vreme insasi aceasta tehnologie uluitoare ar fi fost cel mult un vis utopic daca nu ar fi existat mai inainte cartile. Si totusi, miracolul reprezentat de cuvantul asternut pe suprafata neteda si subtire a filelor, chiar daca moare, o face frumos, cu o decenta tragica. Fiindca niciodata persoanele instruite nu vor uita ce a insemnat cartea pentru omenire si, desigur, nu vor uita nici recordurile sale inegalabile. Sa vedem cateva dintre ele!
Cea mai mare carte tiparita a fost realizata in Regatul Bhutan (tara din Asia de Sud, la poalele Himalayei, intre India si China). A Visual Odyssey Across the Kingdom are 112 pagini cu dimensiunile de 1,52 m/2,13 m, cantareste 60 kg, iar productia unui exemplar costa 2.000 USD. Se vinde in schimb cu 10.000 USD bucata si banii sunt donati unei fundatii.
Cel mai lung roman ramane, dupa un veac, In cautarea timpului pierdut de Marcel Proust, care insumeaza, in cele 13 volume, aproape 10 milioane de semne (litere si spatii).
Cea mai scumpa carte ne „priveste” de la inaltimea veacului 15. Un exemplar din Povestile din Canterbury a lui Geoffrey Chaucer, tiparit in 1477, a fost adjudecat la o licitatie din Londra pentru fabuloasa suma de 4.621.500 lire sterline!
Cea mai… furata carte (exista si un asemenea „record”) este – nu ati ghicit, nu-i asa? – multimilenara Biblie. Se-ntelege ca nimeni nu stie exact cate exemplare s-au furat si se tot fura, caci altfel hotia nu ar mai fi hotie. Prietenii stiu de ce…
Cea mai veche librarie (adica magazin de carte, nu supermarket „cu de toate”, ca astazi) a fost John Smith & Son din Glasgow, deschisa in 1751. Sa nu zambiti: primii cumparatori au fost negustorii scotieni de tutun, care la vremea respectiva nu se imbatau cu whisky si bere, discutand despre politica si fotbal. Din pacate, venerabila institutie de culturalizare a fost inchisa definitiv in anul 2000, rapusa de marile retele de distributie si de Internet.
Cea mai mare librarie se afla insa la New York. Barnes and Noble, de la intersectia Fifth Avenue cu 18-th Street are suprafata de 14.330 metri patrati si 21 kilometri de rafturi.
Cea mai mare biblioteca bate lejer, in mod logic, recordul librariei scotiene. Library of Congress (Biblioteca Congresului SUA) are nu mai putin de 900 kilometri de rafturi, care gazduiesc peste 28 milioane de carti.
Astfel de recorduri putem mentiona inca mult si bine, dar nenorocirea e ca pe putini ii mai sensibilizeaza cumva cartea, in zilele noastre. Iar poate cea mai grotesca, trista, penibila si primitiva dovada poate fi biblioteca din unele locuinte care are pe rafturi carti cu cotorul frumos lucrat, decorative, dar niciodata deschise pentru a fi citite.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii