Luni, 15 august, lumea crestina praznuieste „Adormirea Maicii Domnului”, despre care am mai scris in acest colt de pagina. Randurile de fata prezinta o sfanta biserica inchinata acestei mari sarbatori. Aflata pe Calea Victoriei, Biserica Kretzulescu, una dintre emblemele Capitalei, se bucura de vecinatati ilustre. Pot fi amintite: Ateneul Roman, Biblioteca Centrala Universitara, Memorialul Renasterii, Sala Palatului, Muzeul de Arta a Romaniei. Ctitorii bisericii au fost Iordache Kretzulescu si sotia lui, Safta, fiica lui Constantin Brancoveanu. Urma sa fie folosita de acestia si familiile lor, fiind situata in mijlocul complexului de proprietati ale boierului.
A fost ridicata intre 1720-1722 pe locul unei mai vechi biserici de lemn si a primit hramurile Adormirea Maicii Domnului si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Ridicarea locasului reprezinta un semn de multumire adusa Domnului de catre boierul scapat ca prin minune de o moarte cumplita. Cu doi ani inainte, el si familia sa se intorsesera in tara din exilul la Istanbul, unde fusese martorul martiriului lui Constantin Brancoveanu si a fiilor sai, in ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august 1714.
Biserica avea aspectul unei manastiri, datorita cladirilor Hanului Kretzulescu din jur. Intre anii 1859-1860 familia hotaraste restaurarea sfantului locas, apeland in acest scop la arhitectul austriac Lipizer. Lucrarile au modificat radical monumentul. A fost desfiintata turla de pe pronaos, s-a inchis pridvorul si exteriorul a fost zugravit in alb. In interior s-a realizat o noua catapeteasma si Gheorghe Tattarescu a pictat in ulei o ampla lucrare peste vechea fresca. Din aceasta pictura se pastreaza in zilele noastre tablourile ctitorilor de pe peretele din vest, icoanele de pe catapeteasma si o parte dintre cele reprezentand praznicele de peste an. Intre 1933-1936 se efectueaza insa ample lucrari de restaurare, dupa ce Comisia Monumentelor Istorice hotarase revenirea la forma initiala a locasului.
Lucrarile sunt conduse de arhitectul Stefan Bals si vechea constructie capata aspectul pe care il cunoastem si astazi. Peretii exteriori au ramas netencuiti, subliniindu-se astfel frumusetea frescei bizantine din pridvorul si el descoperit. Fresca a fost curatata indepartandu-se pictura lui Tattarescu. Peretii exteriori sunt impartiti in doua registre de un brau median, registrul superior fiind decorat cu ocnite prelungi. Pridvorul este sustinut de opt coloane, sase in fata si cate una in partile laterale sustinand cele noua arcade.
Biserica este in forma de cruce si pronaosul este departit de naos cu trei arcade simple. A fost reparata si restaurata intre 1942-1943, inlaturandu-se efectele cutremurului din 1940 si dupa cutremurul din 1977. Alte reparatii au fost realizate intre 1996-2003. In perioada comunista s-a dorit mult demolarea bisericii, cu atat mai mult cu cat era considerata un loc de intalnire la slujba duminicala a fostilor detinuti politici. De altfel, in dreptul Altarului, pe Calea Victoriei, a fost inaltata statuia lui Corneliu Coposu, ca un simbol al luptei pentru libertate si conservarea credintei strabune.
IRINA STOICA
Comentarii