ADN-ul si europenii

           Cel mai fierbinte domeniu de cercetare si studiu al secolului in secunda in care ne aflam pare a se contura cel al geneticii – care va fi si principalul furnizor de locuri de munca pentru oameni cu multa, foarte multa carte.
           Ispravile cautatorilor in molecula de acid dezoxiribonucleic sunt fabuloase, de la descifrarea acestei molecule, care constituie caramida „fundamentala” a vietii (genomul uman), pâna la „demascarea” genetica a daunatorilor (Xyblafastidiosa, de pilda, daunator al livezilor de portocali din Brazilia a fost demascata, condamnata si va fi executata de geneticienii brazilieni din Sao Paolo, adusi acasa din lumea larga, cu lefuri mari, exact pentru acest proiect!) sau, recent, pâna la uimitoarea citire a arborelui genealogic al fiecarui european.

           Cel mai fierbinte domeniu de cercetare si studiu al secolului in secunda in care ne aflam pare a se contura cel al geneticii – care va fi si principalul furnizor de locuri de munca pentru oameni cu multa, foarte multa carte.
           Ispravile cautatorilor in molecula de acid dezoxiribonucleic sunt fabuloase, de la descifrarea acestei molecule, care constituie caramida „fundamentala” a vietii (genomul uman), pâna la „demascarea” genetica a daunatorilor (Xyblafastidiosa, de pilda, daunator al livezilor de portocali din Brazilia a fost demascata, condamnata si va fi executata de geneticienii brazilieni din Sao Paolo, adusi acasa din lumea larga, cu lefuri mari, exact pentru acest proiect!) sau, recent, pâna la uimitoarea citire a arborelui genealogic al fiecarui european.
           Ultima isprava merita povestita, in ideea ca, poate, aceasta pagina de educatie va atrage, in viitor, tineri cercetatori români, dornici sa se lanseze in aventurile ingineriei genetice.
           S-a intâmplat asa: in urma cu câtiva ani, un grup de alpinisti l-a descoperit, intr-un ghetar, pe Ötzi, un vânator cazut la datorie acum cinci milenii, inghetat bocna si pastrat nealterat de atunci. Intra in scena britanicul Bryan Sykes, profesor de genetica populatiilor la Oxford, care dezvolta nu tehnologia ADN-ului nuclear, cu cele 3.000.000.000 de componente in molecula, mostenite de „proprietarul” moleculei de la ambii parinti ci pe aceea a ADN-ului mitocondrial (ADNmt), o molecula cu numai 16500 „caramizi” la baza, transmise doar de catre mama subiectului. Cu tehnica sa, profesorul Sykes se apuca de o actiune gigantica, cercetarea a 15000 de cetateni europeni, locuind intre muntii Ural si Oceanul Atlantic, il ajuta un computer puternic, care repertorizeaza si compara similitudinile si diferentele din aceasta „centrala energetica” a fiecarei celule umane, care este molecula de ADN… Rezultatul cercetarii este uimitor si schimba datele privind existenta unei Eve primordiale, din Africa de Est. Caci profesorul Bryan Sykes descopera, ca stramoase ale europenilor, nu mai putin de… sapte Eve! Mai exact: intre 95% si 97% din locuitorii batrânului continent se trag din aceleasi sapte linii materne. Geneticianul Sykes le si boteaza, stabilindu-se si amplasarea caminului strastramosesc, pentru fiecare. Ursula, afirma el, a trait pe teritoriul actualei Grecii, cam acum 45000 de ani, Xenia a haladuit in Caucaz, cu 25000 de ani in urma, Helena („vârsta”: 20000 ani), in Pirinei, Tara si Velda (17000 ani) in Toscana, respectiv Spania, Katerine in Venetia (15000 ani), cea mai „tânara”, Jasmine (8000 ani) a fost locuitoare a Siriei. Pentru lumea intreaga, afirma Sykes, 33 de mame primordiale au fost de ajuns, cei 6,1 miliarde de locuitori ai Terrei de astazi suntem, toti, urmasii lor. …Si isi incheie cercetarea cu o isprava absolut uluitoare: ii gaseste lui Ötzi, raposatul din Alpi, o descendenta sigura, o irlandeza din Dorset, contemporana cu noi…