Se spune ca toate drumurile duc la Roma. Am putea adauga ca toate drumurile Romei sunt marcate de monumentalele ei fantani. Nu intamplator, una dintre cele mai cunoscute lucrari ale compozitorului italian Ottorino Respighi este poemul simfonic intitulat „Fantanile Romei”.
„Fantana Tritonului”, „Fantana Naiadelor”, „Fantana celor Patru Fluvii”, „Fantana lui Neptun”, „Fantana-Barca” din Piata Spaniei sunt numai cateva dintre ele. Cea mai cunoscuta din toata Roma si chiar din toata Italia, cu un binemeritat prestigiu raspandit in intreaga lume, este insa Fantana Trevi, construita in stil baroc.
De proportii impresionante – inaltimea de 26 metri, latimea de 20 metri – a fost ridicata intre 1732-1762.
In anul 19 i.Chr. generalul Agrippa a construit un apeduct lung de 19 kilometri pentru a alimenta cu apa baile publice de langa Pantheon. Punctul terminal al apeductului se afla la intersectia a trei drumuri (Tre vie) unde a fost construita fantana. Apeductul, cunoscut sub numele Aqua Virgo, s-a deteriorat cu vremea, fiind restaurat in secolul al XV-lea de Papa Nicolae al V-lea, care a considerat ca structura trebuie sa aiba la indemana un bazin din care oamenii sa poata colecta apa furnizata de apeduct.
De aceea, in 1453, a fost construit bazinul modest, proiectat de Leon Battista, bazin pe care din 1629 Papa Urban al VIII-lea intentiona sa-l inlocuiasca, adresandu-se in acest scop marelui arhitect si sculptor baroc Bernini pentru un proiect monumental.
Ideea nu a fost pusa in practica decat in 1730, cand Papa Clemente al XII-lea a invitat toti artistii de seama ai vremii sa proiecteze un nou monument. A fost ales proiectul lui Nicolo Salvi, lucrarile fiind finalizate sub supravegherea lui Giuseppe Pannini, dar intreaga lucrare contine multe elemente din vechiul proiect al lui Bernini.
Fantana este situata in fata Palatului Poli, cu care formeaza un complex arhitectural de o desavarsita unitate stilistica. Deasupra este incrustat blazonul papal, opera a lui Paolo Bengalia si pe o balustrada apar patru statui reprezentand anotimpurile semnate de Crosini, Ludovisi, Pincellotti si Queirolo. In nisa centrala este reprezentat zeul Neptun, conducand o trasura in forma de scoica, trasa de doi cai de mare, ghidati, la randul lor de doi tritoni. Unul dintre cai este naravas, celalalt supus, sugerand aspectul schimbator al marii, grupul statuar fiind realizat de Pietro Bracci.
Nisa respectiva este incadrata de alte doua, fiecare adapostind cate o statuie mare, simbolizand abundenta si curatenie sau sanatatea perfecta, opere ale sculptorului Filippo Valle.
Deasupra acestora se afla doua basoreliefuri. Unul, realizat de Andreea Bergondi, il reprezinta pe Agrippa studiind planurile apeductului, iar celalalt, semnat de G.B. Grossi, ne-o infatiseaza pe fecioara care, conform legendei, i-a indreptat pe soldati spre sursa de apa. Potrivit legendei, calatorul din zilele noastre poate indeplini un anume ritual. Daca, intors cu spatele la bazin, arunca un banut in apa, peste umar, acest gest ii asigura revenirea in Cetatea Eterna.
Fantana este curatata zilnic, iar banii sunt donati unei fundatii italiene de caritate. Monumentul si-a asigurat intrarea in cultura populara si prin filmele in care a aparut. Poate fi vazuta in filmul „Vacanta la Roma”, din 1953, avandu-i ca protagonisti pe Audrey Hepburn si Gregory Peck si, mai ales, in celebrul „La Dolce Vita” realizat de Federico Fellini, in 1960, in care Anita Ekberg si Marcello Mastroianni intra in apa rece ca gheata.
Fantana a fost renovata si curatata in cateva randuri, iar la moartea lui Mastroianni, in 1996, a fost oprita si drapata in negru. Un simbol al respectului pentru arta si frumos, declarat in momentul unei mari despartiri, in locul cel mai potrivit.
IRINA STOICA
Comentarii