• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 4 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 4 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Marea – prima noastra „casa”

Marea – prima noastra „casa”

21 decembrie 2017
in Minuni ale lumii
A A

Fascinatie si teama, mister, dar si sanatate, belsug si speranta: iata doar cateva cuvinte prin care poate fi caracterizata imensa intindere de ape a planetei noastre. Niciodata cunoscuta cu adevarat in intregime, ea ne ofera revelatii surprinzatoare in orice moment. Va impartasim si dumneavoastra cateva asemenea amanunte mai putin stiute.

 Plutim mai bine pe apele reci si sarate. Conform teoriei lui Arhimede, cu cat un corp e mai greu, cu atat forta de impingere de jos in sus, in apa, este mai mare. Or, densitatea apei sarate este mai ridicata decat cea a apei dulci, datorita sarii continute; la fel, cea a apei reci e mai mare decat a apei calde, deoarece la caldura moleculele de apa se agita si se indeparteaza unele de altele.

 Cate graunte de nisip sunt in lume? Pare un calcul utopic, daca nu chiar nebunesc, dar… 7,5 trilioane ar fi, conform calculelor fizicianului Howard C. McAllister, de la Universitatea Hawaii. In schimb, Eric Chaumillon, cercetator la Universitatea La Rochelle, a obtinut un rezultat diferit: 200 de milioane de miliarde de miliarde de graunte. Teoriile si demonstratiile sunt si ele diferite, dar nu le vom prezenta aici, mai ales ca rezultatul e acelasi: de fapt, nu stim cat nisip se afla pe Terra.

 10 milioane de virusi. Aceasta e o „cantitate” mai usor cuantificabila si se raporteaza la numai 1 mililitru de apa marina! Deci, un fel de suprasaturare, dar nu va ingrijorati: acesti virusi sunt patogeni doar pentru fauna acvatica, de la plancton la balena. Dar in lipsa lor speciile dominante ar prolifera si ar ameninta biodiversitatea. Virusii regleaza si cantitatea de fitoplancton, care elimina in atmosfera mari cantitati de bioxid de carbon, participand astfel la o forma controlata a incalzirii climatice. Au fost descoperiti la finele anilor 1980.

 Embrionul uman are branhii rudimentare. Situate pe ambele parti ale capului, ele regreseaza inainte de saptamana a 7-a, pentru a forma glandele paratiroide si thymusul. Aceste „stigmate” sunt mosteniri de la stramosii nostri tetrapodele (cu patru membre), iesite pe uscat acum 350 de milioane de ani.

 Omul preistoric si… fructele de mare. Stramosii nostri primitivi se hraneau cu scoici si se pricepeau chiar sa le cultive. In sudul actualului Extrem-Orient rus, pe tarm, au fost descoperite gramezi de cochilii de scoici ce par a fi fost prelucrate, lipsite de obisnuitul amestec cu crustacee. Primii cochilicultori au trait acum 5.000-3.000 de ani si foloseau tehnici destul de avansate, intre care actiunea favorabila a mareelor in aceasta operatiune.

 Si pestii pot face insolatie. Mai ales pestii mici din apele tropicale transparente si putin adanci. Razele UVB altereaza stratul de mucus care le acopera pielea. In largul Australiei, 15% din pestii de corali (Plectropomus leopardus) sufera de un cancer al pielii, leziunile observate fiind foarte asemanatoare cu melanoamele umane.

 Sirenele au fost femei-pasari. Homer le evoca primul, dar nu le si descrie. Din „Odiseea” aflam doar ca erau femei-demon care traiau pe un tarm albit de osemintele nefericitilor atrasi de cantecele lor inselatore. Asociate mortii, mai degraba malefice, ele nu au nimic marin si sunt reprezentate ca femei-pasari dotate cu aripi si gheare puternice. Abia in secolul al VIII-lea, in lucrarea „Liber Monstrorum” a calugarului englez Aldhelm de Malmesbury, apare prima mentiune a femeilor-peste. De data asta ele sunt descrise ca fete foarte frumoase, inzestrate cu coada de peste si acoperite cu solzi care le ajuta sa traiasca in siguranta in apa.

 Tatuaj protector. Pentru marinari, un porc si un cocos tatuati pe picior inseamna protectie impotriva inecului. De-a lungul secolelor, marea a fost un mediu periculos si misterios unde omul nu se aventura decat dupa ce isi asigura toata protectia posibila pentru a beneficia de o navigare fara probleme. In secolul al XVIII-lea marinarii occidentali au descoperit la triburile polineziene ritualul „tatau” si si-au insusit aceasta cultura. Apoi, treptat, si-au dezvoltat propriul lor stil si simbolistica.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU

ShareTweet
Articolul precedent

Obezitatea si cancerul

Urmatorul Articol

Gratia Fecioarei Maria

Articole Similare

Minuni ale lumii

Mormintele funerare din Lycia

2 februarie 2026

Orasul antic Myra (astazi, Demre) se afla în regiunea Lycia din sudul...

Minuni ale lumii

Altomonte, o „insula” a artei si culturii

26 ianuarie 2026

Ne putem imagina ca omul, a cautat întotdeauna un „petic pamântesc” care...

Minuni ale lumii

Pasajul secret al papilor

19 ianuarie 2026

Între Vatican si Castelul Sant’Angelo se afla un pasaj secret care, de-a...

Minuni ale lumii

„Impactul planetar” al ritualurilor

13 ianuarie 2026

Una dintre cele mai spectaculoase si mai complexe forme de manifestare ale...

Minuni ale lumii

Misterele din Fontaine-de-Vaucluse

28 decembrie 2025

„Exista ceva într-o comoara care se fixeaza adânc în mintea unui om....

Minuni ale lumii

Târgul baroc popular

22 decembrie 2025

Mica localitate rurala Holaëovice, din Boemia de Sud (Cehia), este cel mai...

Urmatorul Articol

Gratia Fecioarei Maria

Mormantul Celor Trei Magi

Mos Craciun exista!

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

29 ianuarie 1499 – S-a nascut Katharina von Bora

2 februarie 2026

Katharina von Bora (nascuta pe 29 ianuarie 1499 si decedata pe 20...

Citeste mai departe
Blitz

Rob Reiner – uriasul blând al Hollywoodului

2 februarie 2026

Rob Reiner (1947-2025), unul dintre cei mai iubiti si respectati creatori de...

Citeste mai departe
Blitz

Metamorfoze: de la cuvinte la forme

2 februarie 2026

Muzeul Cartii si Exilului Românesc din Craiova gazduieste, în perioada 15 ianuarie...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Cum sa „pacalim” guturaiul?

2 februarie 2026

Pentru cine nu stapâneste „memoria lexicala” a vremurilor din urma cu 50-60...

Citeste mai departe
Femina Club

Efect surprinzator

2 februarie 2026

Indemnul practicarii unei activitati fizice zilnice cu impact asupra starii de sanatate...

Citeste mai departe
Femina Club

Chiftele de legume

2 februarie 2026

250 g dovlecei, 250 g cartofi, 125 g morcovi, 125 g cascaval,...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.