• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 25 mai 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 25 mai 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Coridoarele memoriei

Coridoarele memoriei

18 aprilie 2018
in Stiinta
A A

De câtiva ani se vântura ideea ca elevii nu trebuie stresati cu memorarea textelor scolare, ca asta nu duce la nimic stimulativ. Un studiu recent demonstreaza contrariul, si anume rolul memorizarii in activitatea cognitiva. In cazul procesului de invatare, memorarea are un rol major, lucru inteles de pedagogi cu secole in urma,  de pe vremea când nu existau tablete si telefoane mobile si nici macar Wikipedia. Fara sa existe studii de specialitate, invatatii de acum doua milenii (in cazul Chinei) sau pedagogii de acum o mie de ani, cunosteau rolul esential al dezvoltarii cerebralo-cognitive prin memorizare, o tehnica denumita in vremurile noastre mnemotehnica. Cunoasterea umana se bazeaza pe memorarea informatiilor acumulate in timpul vietii, iar exersarea memoriei este esentiala inca din anii de formare scolara.

 Confucius (551-479 i.e.n.), dascal si filozof, este considerat si azi unul dintre cei mai influenti invatatori din istoria Chinei, cea mai cunoscuta in Occident scriere a sa fiind Analectele sau Lunyu (Invataturile), o colectie de zicatori si idei atribuite filozofului chinez, emise cândva in intervalul 475-221 i.e.n, dar compilate mult mai târziu de discipolii lui, si introdusa in setul celor „Patru carti” ale Chinei imperiale.

 La intrebarea daca oficialitatile din China imperiala trebuiau sa stie pe dinafara (sa memoreze, adica) intreaga carte atribuita lui Confucius, Analectele, o profesoara din China de azi raspunde in cunostinta de cauza: „un invatator educat sau inalt functionar din acea vreme trebuia sa stie pe dinafara tot setul de carti cunoscute sub numele de „cele patru carti si cele cinci clasice”.

 Cele „patru carti” sunt esenta gândirii confucianismului din China dinastiilor Ming si Qing. E vorba despre Invatarea Superioara, Doctrina Raului, Analectele si Mencius, primele trei fiind compilatii facute de discipoli din discursurile lui Confucius, cea de-a patra, o colectie din conversatiile invatatului Mencius cu suveranii vremii lui. Cele „cinci clasice” faceau parte din curricula dinastiei Han care a adoptat Confucionismul ca doctrina de stat si erau Cartea Poeziei, Cartea Documentelor, Cartea legilor, Cartea Schimbarilor si Analele de Primavara si Toamna.

 Nu numai functionarii trebuiau sa stie pe dinafara aceste texte clasice, „ci si copiii (cei  proveniti din familii avute), incepeau sa memoreze si sa recite aceste texte clasice insa de la vârste fragede, probabil de la patru-cinci ani, ideea fiind aceea de a-si exersa memoria cunoasterii”. Fara educatie, spunea Confucius, nu poti fi un spirit nobil. Invatatura lui era ilustrata de o alta zicala: „cel mai greu lucru din lume este sa gasesti o pisica neagra intr-o camera neagra si, mai ales, daca pisica nu exista”.  

Nu avem timp de pierdut

 Sa ne intoarcem la „invataturile” prezentului, dar nu la cele vehiculate prin invatamântul românesc. Aflam dintr-un material transmis de Agerpres, ca un studiu recent, publicat in revista americana Nature, constata ca „la vârsta de 13 ani, zona creierului uman solicitata pentru procesele de invatare si memorare pare sa inceteze sa produca celule nervoase”.

 Este  o descoperire care nu doar ca sustine implicit stravechea metoda de invatamânt prin memorarea textelor, dar vine oarecum si in contradictie cu studii mai vechi din domeniul neurostiintei care sustineau ca „hipocampul uman si cel al unor animale precum rozatoarele continua sa fabrice in fiecare zi sute de noi neuroni si la vârsta adulta, desi numarul acestora scade odata cu trecerea anilor”.

 Cu alte cuvinte, fie ca ne exersam sau nu prin memorare neuronii, noi beneficiem de ei pâna la vârsta adulta.  Acum, in urma experimentelor bazate „pe analiza probelor prelevate de la câteva zeci de creiere apartinând unor fiinte umane care au decedat din cauze diverse, de la fetusi pâna la persoane de 60 sau 70 de ani”,  s-a constatat faptul ca lucrurile nu stau chiar asa cum se credea, si daca hipocampul joaca un rol important in trecerea imformatiei din memoria de scurta in cea de lunga durata, atunci trebuie sa stim ca neuronii nu ne ajuta toata viata.

 In hipocampul subiectilor in vârsta de peste 18 de ani, a explicat Arturo Alvarez-Buylla (de la Universitatea San Francisco, California), unul dintre autorii cercetarii, „nu am gasit nicio urma de neuroni tineri sau de celule stem care genereaza neuroni prin diviziune”. Echipa de cercetare americano-spaniola a identificat neuroni tineri doar la mostrele prelevate  de la fetusi si copii. „Proba cea mai matura in care cercetatorii au gasit doar câteva celule nervoase imature apartinea unei persoane in vârsta de 13 ani”. La mostrele apartinând persoanelor de 18 ani, „pur si simplu nu am mai gasit neuroni tineri”, a mai afirmat Alvarez-Buylla. 

 Potrivit studiului din Nature, echipa lui Alvarez-Buylla a analizat si „hipocampul a 22 de pacienti care fusesera tratati pentru epilepsie. In aceste cazuri, oamenii de stiinta nu au gasit nicio urma de neuroni hipocampali la persoanele de peste 11 ani”. Ce demonstreaza asta? Faptul ca o intensa activitate de memorare poate avea loc pâna la vârsta de 13 ani, adica pâna la aceasta vârsta neurogeneza este prezenta si procesul de invatare (memorare) este la maximum.

 De aici si importanta invatamântului gimnazial, am adauga noi. Printre cercetatori exista un consens in ceea ce priveste faptul ca „hipocampul este o regiune in care are loc neurogeneza la oameni, la fel ca si la animale”, dar studiile anterioare au fost in eroare deoarece „proteina care a fost utilizata ca indicator nu functioneaza la om in acelasi mod ca la rozatoare sau la maimute”.

O lovitura grea

 Ludwig Aigner, neurolog la Paracelsus Medical University din Salzburg, Austria este de parere ca „in cazul in care se confirma, aceste concluzii ar fi o imensa lovitura nu numai pentru neurologi, ci si pentru persoanele care sufera de anumite afectiuni cerebrale”, si asta pentru ca oamenii de stiinta s-au bazat pe valorificarea capacitatii creierului de a genera noi neuroni pentru a trata boli neurodegenerative precum Alzheimer si Parkinson, dar ar atrage atentia si cercetatorilor care credeau ca ne putem baza pe generarea neuronilor necesari memorarii pâna la vârste inaintate.
 
 Ramânând la domeniul cognitiv prin memorare, cazul elevilor din toate timpurile, dascalii interesati cu adevarat de educatia tinerei generatii trebuie sa bata fierul cât e cald, adica pâna atunci când vârsta e tocmai potrivita pentru asta. In cazul ultimului studiu, pâna pe la 13 ani. Lâncezeala in procesul de invatare duce intr-o fundatura.

 Si sa amintim o alta invatatura a lui Confucius: A citi si a studia fara a gândi este o desertaciune; a gândi fara a citi sau fara a beneficia de calauzirea maestrului, e periculos”.

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Sunetul “sferelor inalte”

Urmatorul Articol

Tema: “PRIMAVARA”

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Algele, noua arma împotriva poluarii

25 mai 2026

O noua tehnologie inspirata din natura promite sa transforme unele dintre cele...

Spectacolul cunoasterii

Propulsorul care va trimite oameni pe Marte

18 mai 2026

Un nou tip de propulsor electromagnetic a finalizat cu succes un test...

Spectacolul cunoasterii

Cine declanseaza durerea cronica?

11 mai 2026

Cercetatorii au descoperit în adâncul creierului uman un „comutator” ascuns, care ar...

Spectacolul cunoasterii

„Comunitate” de neanderthalieni la nord de Carpati?

4 mai 2026

Un recent studiu international aduce una dintre cele mai clare dovezi de...

Spectacolul cunoasterii

Peisajul nocturn al Pamântului

27 aprilie 2026

Observatiile satelitare zilnice au relevat o intensificare continua a luminozitatii nocturne la...

Spectacolul cunoasterii

„Insula genetica” a Greciei

20 aprilie 2026

Un grup de oameni dintr-o zona aflata în sudul extrem al peninsulei...

Urmatorul Articol

Tema: “PRIMAVARA”

26 aprilie 1937 - Bombardamentul de la Guernica

Horoscopul saptamanii: 30 aprilie - 6 mai 2018

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

21 mai 1799 – Infrângerea de la Acra

25 mai 2026

Pe 21 mai 1799, una dintre cele mai ambitioase campanii ale lui...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Transformari surprinzatoare ale starurilor de la Hollywood

25 mai 2026

În imaginarul cinematografic modern, filmul de actiune ocupa un loc paradoxal. Pe...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Coiful de la Ciumesti

25 mai 2026

Exponatul lunii mai la Muzeul National de Istorie a României (Bucuresti, Calea...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

Tratamentul tulburarilor bipolare

25 mai 2026

Raspândit mai mult decât ne imaginam, termenul de tulburare bipolara a înlocuit...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Au 40 de ani, dar par de 20

25 mai 2026

V-ati întrebat care este secretul care le face pe unele persoane sa...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Pui cu lamâie si usturoi

25 mai 2026

2 pulpe întregi, o ceapa, 100 ml ulei, sare, 2 capatâni usturoi,...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.