• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 20 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 20 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Kosovo, cântecul trist al mierlei

Kosovo, cântecul trist al mierlei

13 decembrie 2001
in Glob
A A

          La editurile Agora – Iasi si Sapienta – Bucuresti a aparut de curând o carte cu totul iesita din comun, chiar pentru literatura noastra: este vorba despre Kosovo, cântecul trist al mierlei scrisa de un ziarist pe nume Raico Cornea care a fost „acolo”, traind clipele de infern pe locul unde altadata, pe Câmpia Mierlei, s-a scris o pagina eroica pentru istoria Iugoslaviei. De data asta, adica în perioada razboiului din 1999, cântecul mierlei a fost trist.

          La editurile Agora – Iasi si Sapienta – Bucuresti a aparut de curând o carte cu totul iesita din comun, chiar pentru literatura noastra: este vorba despre Kosovo, cântecul trist al mierlei scrisa de un ziarist pe nume Raico Cornea care a fost „acolo”, traind clipele de infern pe locul unde altadata, pe Câmpia Mierlei, s-a scris o pagina eroica pentru istoria Iugoslaviei. De data asta, adica în perioada razboiului din 1999, cântecul mierlei a fost trist. Si a fost trist pentru ca razboiul nu poate cânta alt cântec. Raico Cornea înregistreaza acest cântec si îl transpune în cartea aceasta subtirica si totusi atât de densa. A reusit sa surprinda adevarul de „acolo” fiind chiar la fata locului? Iata o întrebare la care Raico Cornea însusi raspunde: „În orice razboi, prima victima a acestuia este adevarul însusi. În aceasta carte se gaseste tot ceea ce îmi era, din diferite motive, imposibil de transmis telespectatorului si cititorului român”. Gazetarul din Timisoara nu-si propune o analiza completa a fenomenului Kosovo înainte, în timpul sau dupa razboiul NATO din Iugoslavia. El reuseste însa un lucru deosebit: sa descrie drama iugoslava din cioburi de impresii, însemnari, înregistrari video si cu mult curaj. Cartea este structurata în doua parti: Kosovo înainte de bombardamentele NATO si Kosovo dupa bombardamentele NATO. Dupa gustul meu lipseste partea din Kosovo-ul aflat sub bombardamentele NATO, dar asta are o prea mica importanta. Înainte de bombardamente în Kosovo erau 57 de publicatii albaneze si R. Cornea retine un comunicat aparut într-unul dintre aceste ziare, pe data de 4 martie 1998, deci cu un an înainte de bombardamente, care apartine UCK (asa zisa Armata de Eliberare din Kosovo) si care spune asa: „UCK cheama toti albanezii sa ia arma în mâna si sa lupte pentru eliberarea tarii… Înrolati-va în unitatile noastre care lupta în întreaga tara pentru ca Kosovo sa devina un cosmar pentru dusman”. Evident, dusmanul erau sârbii si cum se vede, cea mai simpla reteta pentru a crea destabilizare într-o zona este aparitia unei „armate de eliberare” care sa provoace o criza si dupa aia aparitia NATO e ca si garantata. Nu altul a fost scenariul si în Kosovo si R. Cornea îl surprinde bine. Cea mai interesanta însemnare din acest „jurnal” kosovar, mi s-a parut însa nu una legata de situatia de „acolo”, ci de ecoul unui reportaj transmis de Adelin Petrisor, de la fata locului, direct la televiziunea româna. „Adelin încearca sa afle de la Anca Toader, pe atunci sefa noastra, opinia acesteia referitoare la materialul trimis. I-a placut reportajul nostru. Dupa vreo ora însa, sefa vorbea din nou cu Adelin la telefon. De data aceasta foarte suparata, iar Adelin devenise negru de suparare. Dupa convorbirea telefonica, ne spune ca la sediul televiziunii e balamuc. Directorul Stere Gulea a fost sunat de la Cotroceni. Acesta a format numarul Alinei Mungiu, iar ea a vorbit cu Anca Toader. Ni se reprosa ca am fost prosârbi, din materialele trimise reiesind – opina Presedintia – ca Televiziunea Româna nu tine cont de interesele tarii si chiar de eforturile liderilor politici de a integra România in NATO. Lui Adelin i s-a sugerat ca pe viitor sa evite formularea „separatistii albanezi”. Si Adelin s-a conformat, lucru pe care la vremea respectiva l-am observat si eu, fara sa stiu aceste amanunte. Sosit la un an dupa razboi în Kosovo, R. Cornea ajunge într-o comuna în care 60 la suta din cetateni sunt albanezi. „Albanezii si sârbii frecventeaza separat localurile si nu se întretin între ei”. În aceasta atmosfera tensionata nimic nu mai e ca înainte, cum zice un localnic sârb: „Vezi brutaria aia de colo? Ramiz face pâine acolo de ani de zile asa cum înaintea lui facea taica-sau, mosu Riza. Si acum cumpar pâine de la Ramiz, dar nu mai vorbim ca înainte de fotbal, de femei si… doamne fereste de politica! S-au schimbat vremurile”. O carte care se citeste pe nerasuflate, o carte document, cum se scriu tot mai putine azi.

ShareTweet
Articolul precedent

Aluat cu morcovi

Urmatorul Articol

Contributii de exceptie ale stiintei la început de mileniu

Articole Similare

Glob

„Razboi” împotriva alimentelor ultraprocesate

19 ianuarie 2026

Administratia americana „declara razboi” produselor ultraprocesate si zaharurilor adaugate în alimente, încurajându-i...

Glob

„Inamicul” soldatilor romani

13 ianuarie 2026

La frontiera nordica a Imperiului Roman, soldatii romani care aparau Zidul lui...

Glob

Cum au aparut pisicile domestice în Europa?

28 decembrie 2025

Fie ca sunt pisici din rasele Siameza, Persana, Maine Coon sau ca...

Glob

Mozaicul Ketton

22 decembrie 2025

Un mozaic roman descoperit recent în Marea Britanie înfatiseaza o versiune pierduta...

Glob

Metoda moderna de traducere a manuscriselor antice

15 decembrie 2025

Cercetatorii din Israel spera sa faca noi descoperiri despre istoria evreilor prin...

Glob

Fluierul „politistului” antic

8 decembrie 2025

Un fluier vechi de 3.300 de ani, sculptat dintr-un os de deget...

Urmatorul Articol

Salata universala

Blat pralina

Tort de alune cu nescafe

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

15 ianuarie 69 d.Hr. – Otho se proclama împarat al Imperiului Roman

19 ianuarie 2026

La 15 ianuarie 69 d.Hr., Imperiul Roman a fost aruncat într-o noua...

Citeste mai departe
Blitz

Cele mai asteptate filme ale anului 2026

19 ianuarie 2026

Anul 2026 se anunta a fi unul de exceptie pentru pasionatii de...

Citeste mai departe
Blitz

Ziua Culturii Nationale

19 ianuarie 2026

Institutiile publice de cultura din subordinea Ministerului Culturii deschid larg usile pentru...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

De ce sunt bune grasimile naturale?

19 ianuarie 2026

Numeroase alimente consumate zi de zi de contin grasimi de diverse tipuri,...

Citeste mai departe
Femina Club

Remedii utile

19 ianuarie 2026

De regula frigul iernii îsi pune amprenta în mod nefavorabil asupra tenului....

Citeste mai departe
Femina Club

Pulpe de pui în sos de smântâna

19 ianuarie 2026

600 g pulpe de pui dezosate, o ceapa, 3 catei usturoi, 50...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.