Cunoscut în istorie sub acest nume, Noaptea Sf. Bartolomeu reprezinta „cel mai mare masacru religios al secolului XVI”, crimele în masa desfasurându-se în prima instanta la Paris, apoi raspândindu-se în toata Franta. Marele masacru romano-catolic împotriva protestantilor francezi (numiti „hughenoti”, de la termenul german pentru „confederat” si care erau adeptii învatatului protestant francez Jean Calvin, reformist religios alaturi de germanul Martin Luther).
Contextul istoric al masacrului era urmatorul: tensiunile dintre catolici si protestanti în Franta erau uriase, pe fondul razboaielor religioase din acea tara. Ultimul conflict se terminase (aparent) în 1570, cu Pacea de la Saint-Germain. Numai ca intransigenta catolicilor nu admitea ranguri înalte pentru protestanti. În acea perioada, la tronul Frantei se afla Maria de Medici si fiul sau, Carol al IX-lea (foto). Acesta, în 1572 (anul masacrului) avea 22 de ani. Pentru a linisti spiritele într-o tara cu grave probleme sociale (printre care si foametea si saracia accentuata), Maria de Medici se decide sa stabileasca o casatorie între fiica sa, Margareta de Valois, cu protestantul Henri de Navara. Initiativa reginei s-a dovedit a fi total nefericita. În primul rând, conform uzantelor, papa nu si-a dat acordul pentru o „casatorie mixta”. În acelasi timp, printre membrii consiliului de coroana a fost numit si Gaspar de Coligny, un fruntas protestant.
Mariajul a trezit si mai mult dusmania feroce a iezuitilor (ordinul calugaresc „Casa lui Iisus”, apropiat aliat papal) contra hughenotilor. Colac peste pupaza, nunta s-a desfasurat la Notre Dame, la 18 august. Fastul si bogatiile afisate acolo au iritat un popor înfometat, iar prezenta unor sute de invitati nobili protestanti era considerata „amenintatoare”. Pe scurt, acestea sunt circumstantele în care se produce un prim act de violenta: la 22 august, amiralul protestant Coligny era împuscat, dar nu mortal. Hughenotii se înfurie si cer razbunare, iar populatia Parisului începe sa fiarba. Toleranta a atins atunci cota zero. La 23 august 1572 seara, regele Carol al IX-lea cere eliminarea hughenotilor de rang înalt care venisera la nunta. Portile orasului se închid, populatia primeste arme si începe masacrul. Crime oribile se produc în masa, cadavrele umplu Sena. Clopotele bisericilor chemau la atacuri fara mila…
Vestea masacrului parizian a declansat masacre locale în multe orase importante din Franta. Istoricii spun ca ar fi murit atunci peste 30 de mii de hughenoti.
PAUL IOAN
Comentarii