De multa vreme, eterna dilema in buna parte stiintifica – Ce a fost mai intai, oul sau gaina? – a devenit nu doar o intrebare retorica, ci si un subiect anecdotic. Cu toate acestea, lumea in care traim cu totii (oameni si plante, gaze si mamifere salbatice sau domestice) ne dovedeste pe zi ce trece ca pastreaza o imensa rezerva de lucruri minunate, ce nu inceteaza sa ne surprinda, pana la a ne soca.
Un pui „sexagenar”
Oamenii de stiinta au aproximat – totusi, cu dovezi evidente – ca orataniile inaripate nelipsite, practic, din bucatariile populatiilor de pe tot globul au fost domesticite cam in urma cu 8.000 de ani. Insa numai in ultimele sase decenii ele ar fi suferit transformari atat de importante, incat unii cercetatori se intreaba serios daca nu cumva antropocenul, „era omului”, ar putea fi definita de aceste pasari!
Aceasta stranie chestiune se afla la baza unei constatari surprinzatoare: ceea ce a schimbat enorm specia banalei gaini este infiintarea crescatoriilor avicole intensive. Ceea ce, mai spun specialistii, ar putea sa masoare mai exact sus-mentionata era geologica, antropocenul. Iar argumentele sunt de ordin… numeric: corpuri enorme, picioare diforme, viteza de crestere foarte mare, dar si multe probleme de sanatate. Altfel spus, omul a modificat total morfologia puilor de crescatorie, dupa cum s-a afirmat, la finele anului trecut, in revista Royal Society Open Science.
„Gigantul” cu picioare de lut
Puiul de crescatorie moderna e de nerecunoscut in raport cu stramosii sau cu congenerii sai salbatici – a explicat cercetatorul Carys Bennet de la universitatea engleza Leicester, coautor al unui studiu ce a avut ca prioritate o constatare destul de bizara: „un schelet supradimensionat, compozitia chimica a oaselor si genetica distincte”.
Trebuie mentionat si amanuntul ca gaina este originara din Asia de Sud-Est si, in pofida domesticirii ei acum opt milenii, abia din anii 1950 controlul asupra ritmurilor de crestere foarte ridicate au determinat formarea rapida a unei noi specii morfologice. Un fel de mutant, cum s-ar spune. Adica „o noua forma de animal” aparuta pe cale artificiala, contrar unei evolutii similare naturale, care ar fi necesitat milioane de ani.
Cercetarile asupra gainilor domestice au vizat specia salbatica a cocosului cu coada aurie. Iar daca dezvoltarea, mai lenta, ce-i drept, a inceput in secolul al XVI-lea, abia in ultimii peste 60 de ani a devenit de-a dreptul socanta.
Daca in 1957 media greutatii unui exemplar era, la 56 de zile, de 0,900 kg, in 2014 se ajungea la 4,200 kg. Situatie datorata cresterii in baterii, deci un sedentarism perfect, la temperatura, umiditate si alimentatie controlate si reglate milimetric.
In paralel, speranta de viata s-a redus drastic: de la 3-11 ani la specia salbatica, la numai 30-50 de zile in cazul puilor si 1 an la gainile ouatoare. Caci, daca aceste pasari „industrial” sunt lasate sa creasca 9 saptamani in loc de 5, mortalitatea creste de sapte ori.
* * *
De fapt, cand spunem pui de crescatorie, ne referim la carne si oua, in primul rand (se adauga aici fulgii si penele, oasele, sau partile folosite la fabricarea unor ingrasaminte pentru animale). In anul 2016 au fost sacrificate 65 de miliarde de asemenea pasari in intreaga lume, fata de 1,5 miliarde de porci. Apreciere mult subestimata caci – sustin cercetatorii – in realitate oamenii consuma de trei ori mai multi pui domestici decat toate celelalte specii de pasari salbatice ce ne servesc ca hrana.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii