Pe 29 mai 1842, printul Albert si regina Victoria ai Marii Britanii se intorceau la palatul Buckingham, dupa ce participasera la slujba religioasa de la capela Palatului St James cand „un individ scund, negricios, cu infatisare de radical”, dupa descrierea printului, a indreptat spre ei un mic pistol. Dar arma nu s-a descarcat si individul a rupt-o la fuga. Orice politician din zilele noastre si-ar fi luat masuri de precautie, in aceste conditii. Cu un sange rece uimitor, cuplul regal a ales insa o alta solutie: i-a propus premierului Robert Peel un plan pentru atragerea in cursa a atentatorului, ei urmand sa fie… momeala!
Astfel, Victoria si Albert au iesit iar a doua zi, pe 30 mai, la plimbare, insotiti, pe langa caleasca regala, de doar doi ofiteri. Si, in mod uimitor, au avut dreptate: atentatorul a incercat iar sa-i ucida! De asta data, in multimea de trecatori din preajma palatului regal se aflau peste o duzina de agenti de politie imbracati in civil. Pe cand acestia stateau cu ochii in patru, cautandu-l din priviri pe prezumtivul asasin, la doar cativa pasi de trasura regala s-a auzit detunatura unui pistol. Din fericire, agresorul ratase tinta, deoarece, chiar in momentul cand a apasat pe tragaci, a fost observat de un sergent de politie pe nume Tanner, care s-a napustit asupra lui, deturnand lovitura. Asasinul era acelasi individ care, cu o zi in urma atentase la viata cuplului regal. Imobilizat de politisti si intemnitat la inchisoarea Newgate, s-a dovedit ca era un anume John Francis, de profesie tamplar si ca dorise sa o ucida pe regina ca sa devina celebru.
Judecat in regim de urgenta, el a fost condamnat sa fie spanzurat, decapitat si transat in patru, conform vechii pedepse medievale rezervate tradatorilor de tara. Dar regina a decis comutarea sentintei in exil pe viata, la Antipozi. Trimis in Tasmania, Francis s-a reapucat de tamplarie si zidarie si a participat la construirea spitalului Launceston. Eliberat in 1867, el s-a mutat la Melbourne si a murit in 1885.
GABRIEL TUDOR
Comentarii