Lucrarile realizate de persoane înzestrate cu calitati de exceptie, care nu copiaza creatii anterioare, se ridica întotdeauna la rang de unicat, valoarea lor spirituala concentrandu-se într-o notiune singulara atotcuprinzatoare: arta. Este si cazul acelor adevarate bijuterii – cu origine, totusi, insolita – faurite de nemuritorul Carl Fabergé.
Nu diamantele fac valoarea
În preajma sarbatorilor de Pasti, am prezentat „produse artistice” din aceeasi categorie, realizate în tara noastra într-o maniera originala si fascinanta, stapanita de veacuri întregi, dar nu de familii de artisti, ci de oameni simpli, însa deosebit de talentati: ouale încondeiate, decorate în traditie crestina populara.
În cele ce urmeaza vom extinde explorarea priceperii de a face arta din fragila coaja a „începutului lumii” în fabulosul univers al creatiilor ce poarta chiar numele realizatorului lor: ouale Fabergé. Acestea nefiind destinate încantarii omului de rand de la tara, ci reprezentand pretioase cadouri pentru cei de a caror istorie sunt strans legate: împaratii rusi.
„Ma intereseaza prea putin un obiect de valoare, daca pretul sau nu tine decat de abundenta diamantelor si a perlelor.” Nimic nu ilustreaza mai bine decat aceste cuvinte ale lui Fabergé succesul faimoaselor oua de Pasti create special pentru familia imperiala din Rasarit. Ele constituie o chintesenta de virtuozitate în materie de bijuterie, fiecare astfel de ou fiind o opera de arta în sine. Nu întamplator, de la caderea regimului tarist si pana în zilele noastre, aceste simboluri ale luxului si rafinamentului dau nastere unor pasiuni aprinse, în lumea întreaga.
Magia unei arte imperiale
Familia Fabergé e de origine franceza, provenind din Picardia, însa în 1685, sub regele Ludovic al XIV-lea, din cauza contextului politic a fost nevoita sa-si paraseasca meleagurile natale, stabilindu-se în zona Baltica, unde a obtinut cetatenia rusa. În 1842, Gustave, tatal lui Carl, si-a deschis un atelier în Sankt Petersburg, la doi pasi de Palatul de Iarna al Romanovilor.
Nascut pe 30 mai 1846, acesta din urma a aratat de mic o curiozitate de nestapanit si atractie catre aventura, astfel ca a strabatut Europa în lung si-n lat, cunoscand toti marii bijutieri si „furand meserie” de la ei. A revenit si s-a instalat în Rusia la 27 de ani, unde a lucrat voluntar la Ermitaj timp de 10 ani si unde i-a venit ideea de a da o noua fata artei de bijutier traditionale.
Prilejul afirmarii explozive în noua categorie artistica s-a ivit odata cu comanda venita chiar din partea tarului Alexandru al III-lea – un Mecena îndragostit de frumos – în 1885, pentru un cadou-surpriza destinat sotiei sale, Maria Fedorovna. Asa au aparut „ouale imperiale ruse” de Pasti, devenite astfel traditia unei arte de prim rang!
Împletirea magistrala dintre istoria unui popor bogat în valori si ingeniozitatea si talentul venite din partea opusa a lumii civilizate a ramas pana astazi o amprenta artistica de nerepetat a omenirii. Povestea captivanta si analiza rece a artei rezumate în doua cuvinte – „ouale Fabergé” – a dat nastere si sigur va mai genera mii de comentarii. Dar, mai presus de cuvinte, ceea ce vorbeste de fapt de la sine sunt creatiile. Despre istoria lor, oricand putem gasi nenumarate informatii captivante. În legatura cu valoarea acestora, însa, un singur cuvant va însemna totul: arta!
Ca fapt divers, putem arata, de pilda, ca pana astazi au ramas si oua Fabergé cu decoratiunile neterminate, ca unul dintre ele nu a mai ajuns la destinatara sa, tarina (un omagiu adus fiului acesteia), realizat în terifiantul an 1917, sau ca, dintre cele 50 de oua create pentru familia imperiala, opt nu se stie nici astazi unde se afla. În acelasi timp, la licitatiile de arta autentica din întreaga lume apar bijuteriile numite oua Fabergé.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii