Vestita pentru constructiile sale, atat din interiorul cat si din afara orasului, localitatea Vicenza, din apropiere de Venetia este un splendid exemplu de arhitectura din secolul al XVI-lea.
Faima sa se datoreaza unui artist care, prin talent si imaginatie, a declansat o revolutie in arhitectura, influenta intinsa vreme de secole pe mai multe continente. Acesta este Andrea Palladio, pe numele sau intreg adevarat Andrea di Pietro della Gondola. Nascut la Padova in 1508 s-a stabilit la Vicenza unde a ramas pana la sfarsitul zilelor sale, in 1580. Tanar fiind, si-a inceput cariera ca taietor in piatra, cand l-a cunoscut pe poetul si umanistul Giangiorgio Trissino, considerat in perioada respectiva cel mai rafinat intelectual al vremii.
Intalnindu-l pe cand lucra la vila Cricoli, Trissino a descoperit in el un iubitor al vechii Grecii si l-a poreclit Palladio, luandu-l sub protectia sa si ducandu-l chiar de cateva ori la Roma unde i-a intalnit pe Michelangelo, Giullio Romano si Bramante.
Studiind operele inaintasilor si ale contemporanilor incununati de glorie, Andrea Palladio si-a inceput cariera de arhitect in 1540, intr-o perioada care s-a dovedit a-i fi favorabila. Vicenza fusese fondata in secolul al II-lea i.Hr. si nu era decat un orasel agricol care in ultimele decenii facuse parte din puternica Republica a Venetiei. Nobilii din Vicenza se straduiau sa-si etaleze bogatia la curtea dogilor iar venetienii au inceput sa cumpere in zona lor terenuri pentru agricultura.
Primele constructii proiectate de Palladio au fost Palazzo Civena din Ponte Euro si Villa Godi din Loredo din apropiere de Vicenza, dar recunoasterea oficiala a venit in 1549 cand a ales proiectul sau de reconstructie a centrului puterii din oras – Loggia del Palazzo della regione. Noul arhitect a realizat aici o adevarata capodopera castigand aprecierile oamenilor bogati din oras care se luptau pentru favorurile acestuia.
Palladio a schimbat aspectul orasului construind biserici, manastiri, poduri dar pasiunea sa a fost concretizata in ridicarea unor case particulare. Pe parcursul intregii sale activitati a reusit sa ridice 70 de case pe o raza de 73 de kilometri de Vicenza. Nu toate s-au pastrat pana in zilele noastre, dar cele ramase expun o serie de inovatii care le fac atat functionale, cat si deosebit de frumoase. In 1870, Palladio a publicat un tratat denumit „Patru carti de arhitectura” in care si-a expus conceptiile despre arta constructiilor. Un capitol intreg este dedicat vilelor, capitol in care, pe langa recomandarile privitoare la decoratii, respectiv fresce si statui sunt oferite si numeroase sfaturi practice referitoare la analiza solului, a apelor din jur, sanatatea animalelor si cea a localnicilor.
Cea mai renumita dintre vile este „La Rotonda”, aflata nu departe de centrul orasului si construita pentru prelatul Pavlo America Capra. Ridicata in 1570, are o structura asemanatoare cu a Pantheonului din Roma rezultand o „villa-cum-temple” acoperita cu un dom. Celelalte vile au porticuri si aripi inconjurand curti, asa cum este Villa Pojana din Pojana Maggiore construita in 1550 pentru o familie nobiliara straveche, dedicata artei razboiului, convertita, in cele din urma la agricultura.
Remarcabile sunt si Villa Pisani din Bagnolo di Longo construita pentru aristocratul venetian Giovani Pisani, prezentand o fatada cu doua turnuri legate printr-o logie cu trei arce si un timpan deasupra sau Villa Saraceno din Finale di Agugliaro.
Inovatiile palladiene au influentat mult arhitectura de mai tarziu, influente ale acestora fiind evidente la casele aristocratiei engleze sau cele de peste Ocean, vile ale proprietarilor de tutun din Virginia si chiar Casa Alba.
IRINA STOICA
Comentarii