Foc tintit asupra trombozei

           Aventura stiintifica privind gasirea unor modalitati de oprire a procesului de coagulare a sângelui a început în anii ’70.
          La acea vreme, cercetatorii se concentrau asupra cailor de anihilare a altor factori decât Xa.

           Aventura stiintifica privind gasirea unor modalitati de oprire a procesului de coagulare a sângelui a început în anii ’70.
          La acea vreme, cercetatorii se concentrau asupra cailor de anihilare a altor factori decât Xa.
          Heparina – un amestec de mai multe molecule extrase din intestinele de porc – a fost descoperita din întâmplare în 1916 de McLean. A fost folosita începând din 1937 în reducerea procesului trombotic, fara sa se cunoasca însa cum actioneaza.
          Pentru gasirea raspunsurilor la acest subiect s-a declansat o competitie mondiala, învingator fiind un grup de chimisti francezi, în frunte cu Jean Choay, a caror munca de cercetare s-a soldat cu descifrarea structurii si mecanismelor intime ale oligozaharurilor („fondaparinux”, cum le numesc francezii).
          Jean Choay, care a mostenit de la tatal sau laboratoarele farmaceutice, a dezvoltat activitatea acestora în doua directii: 1) cercetarea fundamentala, 2) fabricarea si comercializarea de produse farmaceutice. Ca unul dintre cei mai importanti fabricanti de heparina, în anul 1985, în urma cercetarilor, realizeaza si lanseaza o varianta îmbunatatita (a doua generatie de heparina), iar doi ani mai târziu, a treia generatie (antitrombotice mai performante în raport cu heparina clasica). Jean Choay a decedat în 1993, la vârsta de 70 de ani. Laboratoarele sale farmaceutice, care-i purtau numele, au fost cumparate de firma Sanofi.
          
          Zaharurile sunt prezente peste tot, de la celuloza care alcatuieste scheletul plantelor pâna la nivelul globulelor rosii din vietuitoarele regnului animal. Sunt la fel de importante pentru organismele vii ca si proteinele sau ADN-ul.
          Au o structura asemanatoare cu a ADN-ului, adica tot sub forma unui lant mai mult sau mai putin lung, compus din elemente de baza denumite monozaharide.
          Sunt implicate în cea mai mare parte a functiilor metabolismului si, evident, indispensabile.
          Data fiind complexitatea structurii lor, descifrarea mecanismelor prin care actioneaza este o munca de cercetare deosebit de minutioasa pe care comunitatea stiintifica o considera viitorul biologiei moleculare.
          
          Tromboza venoasa consta în formarea unui cheag de sânge care astupa vasele sangvine. Cheagurile pot provoca flebita, dar pot de asemenea sa ajunga în artera pulmonara si sa produca moartea prin embolie. Boala este o consecinta a dereglarii mecanismelor anticoagulante ale organismului, cauzele principale fiind: îmbatrânirea, sedentarismul, consumul excesiv de grasimi, obezitatea, precum si interventiile chirurgicale repetate. Tratamentul medicamentos al trombozei consta în administrarea de anticoagulante. Desi în prezent exista o paleta destul de larga de anticoagulante, preventia nu elimina în totalitate riscul unei tromboze, iar tratamentele nu sunt întotdeauna satisfacatoare. Totusi, fara tratament, un bolnav din doi poate sa decedeze. În acest context, rezultatele recent date publicitatii de un grup de cercetatori de la laboratoarele Sanofi-Synthelabo si Organon, care promit un medicament de tip nou, capabil sa elimine riscul trombozei, au fost primite cu mare interes de comunitatea stiintifica. O molecula de sinteza din familia zaharurilor ar putea sa se identifice cu marea speranta în privinta prevenirii si tratamentului acestei boli.
          Reteta ultra-sofisticata
          Asa pretind cercetatorii americani si francezi care lucreaza la punerea la punct a medicamentului antitromboza: ca reteta va fi una dintre cele mai sofisticate din lume. Laboratoarele Sanofi-Synthelabo si Organon au depus deja documentatia pentru înregistrarea paternitatii. În prezent, chirurgii, în timpul operatiilor, pentru a înlatura riscul formarii unor cheaguri de sânge, injecteaza pacientilor o substanta preparata tot pe baza de zaharuri, de alt tip însa (naturale) – heparina sau alti derivati ai acesteia. Teoretic, riscul declansarii unei tromboze în timpul unei interventii chirurgicale este de 100 la 100000 de pacienti. Potrivit afirmatiilor autorilor sai, noul medicament ar fi de mare utilitate si în aceste situatii, deoarece ar avea capacitatea de a diminua riscul la jumatate (dupa cum au demonstrat primele studii clinice europene si americane). O alta noutate în privinta medicamentului ar consta în faptul ca, desi este tot injectabil, e necesar sa se administreze în volume mai mici si într-un numar mai mic de injectii, în comparatie cu produsele farmaceutice folosite pâna în prezent. Alte avantaje: viitorul medicament este un produs în întregime de sinteza, în timp ce concurentii sai actuali sunt realizati pe baza unor substante naturale extrase din intestinele de porc si, dupa cum mai afirma cercetatorii, doar pentru fabricarea unei singure injectii e nevoie de un porc. Cu alte cuvinte, problema materiei prime s-ar pune în alti termeni.
           De unde vine eficacitatea?
          Autorii medicamentului afirma ca molecula actioneaza într-o maniera foarte precisa (tintita), spre deosebire de medicamentele actuale. Coagularea sângelui si, prin urmare aparitia trombozei, este rezultatul unor reactii chimice în lant, la care concureaza numerosi factori. Printre acestia, doua enzime joaca un rol deosebit de important: trombina si asa-numitul factor Xa. Dar, cei doi factori pot fi inactivati de un altul – antitrombina. Or, întreaga arta consta în conceperea si apoi în sinteza unei molecule capabile sa „trezeasca” antitrombina. Cum ? Fixându-se de ea, o ajuta sa inactiveze puternic si tintit doar factorul Xa. Dupa ce „misiunea” a fost îndeplinita, molecula se detaseaza si, „ca noua”, se alipeste rapid de o alta antitrombina. Altfel spus, actiunea acestei molecule, si implicit a factorului Xa pe care îl ajuta, este foarte selectiva si eficienta. Fatala reactie de coagulare în lant a sângelui este oprita.
          Când se va naste cu adevarat?
          Potrivit revistei „Science et Avenir”, Societatea americana FDA (Food and Drug Administration) a luat-o putin înaintea francezilor (spre dezamagirea acestora care pariasera pe un termen mult mai scurt decât a fost posibil în realitate) si, accelerând toate procedurile necesare, au început deja sa furnizeze medicamentul clinicilor de pe continentul lor. Europa este în asteptare, dar, se pare, nu pentru mult timp. În aceasta prima etapa, indicatiile de utilizare a medicamentului vizeaza preventia trombozei venoase în chirurgia ortopedica, adica în interventiile laborioase si cu risc. Etapa urmatoare are în vedere folosirea lui în chirurgia abdominala, precum si în tratamentul pacientilor cu flebita sau victime ale unor embolii. Experimentele clinice sunt în curs. De asemenea, este vizata tratarea trombozei arteriale. Termenul limita pentru definitivarea tuturor cercetarilor si experimentelor este 2006.