Aflata in judetul Sibiu la poalele Muntilor Fagaras, in apropierea comunei al carei nume il poarta, Manastirea Cartisoara, cu obste de maici are hramul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”.
Este atestata documentar pentru prima data in anul 1400 intr-un act de danie al lui Mircea cel Batran (1386-1418) care avea si titlul de Principe al Tarii Fagarasului. Voievodul se ingrijea de aceasta ctitorie, un schit de lemn cu obste de calugari, intelegand perfect importanta lui ca avanpost in fata ofensivei catolice exercitata in Transilvania.
Contextul istoric era potrivnic ortodoxiei din anumite zone ale Europei. Dupa declinul Bizantului si cucerirea Constantinopolului de turci in 1453, Vaticanul incepe sa emita pretentii de raspandire a catolicismului ca religie oficiala si asupra Tarilor Romane si mai ales in Adeal. Monahii de aici au incercat sa opuna rezistenta acestei tendinte, fapt dovedit de documentele aflate in arhiva Curtii Imperiale de la Viena.
Dupa numeroase persecutii, in anul 1761, din ordinul Mariei Tereza generalul austriac Bukov da foc acestui schit, el fiind autorul distrugerii a peste 250 de biserici si manastiri din Ardeal.
Din vechiul asezamant a ramas doar o piatra despre care oamenii locului spuneau ca fusese piciorul Sfintei Mese. Ei numeau locul respectiv „La manastiri”, in memoria sfantului locas de odinioara. De aceea, in 1991 un grup de credinciosi din comuna Cartisoara cer reinfiintarea vechiului schit primind binecuvantarea Mitropolitului Antonie Plamadeala. Avand aprobarea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane manastirea se reactiveaza in 1991 ca asezamant de calugarite. Viata monahala a inceput cu doua maici si cu un paraclis amenajat intr-o fosta baraca a muncitorilor forestieri.
Noua biserica este realizata intre anii 2000-2003 dupa ce, prin mici donatii ale unor credinciosi se construisera o parte dintre utilitatile manastirii. Biserica este ridicata in plan triconc, impletind elemente bizantine si moldovenesti, cu o singura turla deasupra naosului. Prezinta un pridvor sustinut de coloane si un fronton trilobat cu ocnite pictate.
Exteriorul zugravit in alb este impartit in doua registre de un brau, ambele fiind impodobite cu ocnite si medalioane, iar cel de jos fiind perforat de ferestrele care dau lumina locasului. Programul iconografic a fost realizat prin grija parintelui protosinghel Dimitrie Papacioc, cel care a condus si lucrarile de executie. Slujbele de aici atrag o multime de persoane care cred cu tarie in puterea tamaduitoare a acestora.
Manastirea are si un atelier de icoane si broderie bisericeasca. Obiectele realizate aici cu credinta si migala au fost premiate la numeroase expozitii din tara si de peste hotare.
IRINA STOICA
Comentarii