Cu mari eforturi de imaginatie putem accepta ideea ca, intr-o buna zi, o activitate relativ banala efectuata in preajma gospodariei ne-ar putea propulsa intr-o lume ireala, parca direct iesita din basmele celor „1001 de nopti”. Totusi, vorbim despre un context real, plasat in Arhipelagul Britanic, intr-un loc ce nu e catusi de putin exotic.
Realitatea supradimensionala
Ca intotdeauna in asemenea situatii, o legenda incearca sa elucideze macar o parte din mister. Nu pare foarte „consistenta” si nici nu poate satisface toate gusturile de senzational, dar sa recunoastem ca este fascinanta, cu atat mai mult cu cat realitatea o depaseste.
Oraselul britanic Margate, situat peste Canalul Manecii in fata portului francez Calais, a devenit teatrul incredibilei descoperiri in anul 1835. Un localnic pe nume James Newlove amenaja un iaz pentru ratele sale, cand in pamantul sapat a aparut, in mod inexplicabil, o gaura. Neputand sa se strecoare inauntru, l-a ajutat pe fiul sau, Joshua, sa coboare. La intoarcere, acesta parea ca avusese o scurta experienta calatorind intr-un spatiu feeric. Aparent ilogic, baiatul a inceput sa descrie o intreaga retea de galerii subterane, toate avand peretii acoperiti cu desene si incredibile decoratiuni mozaicate, ca niste broderii realizate din cochilii de scoici marine.
Explorarile desfasurate ulterior in tunelurile misterioasei grote nu au facut decat sa raspunda la o parte din numeroasele intrebari, in rest enigmele devenind si mai profunde. Mai intai, s-au cartografiat, s-au masurat si s-au numarat elementele ansamblului, constatandu-se cateva particularitati curioase.
Totul a fost sapat in roca moale de creta (pentru noi, acest amanunt evoca fabulosul ansamblu subteran de la Basarabi), ca un traseu initiatic ce cuprinde galerii sinuoase, incaperi largi sprijinite pe coloane, numeroase trepte si arcade.
Foarte interesanta este structura denumita „Domul”, un put ce face legatura cu exteriorul, asigurand o oarecare sursa de lumina naturala si mai ales aerisirea complexului.
Un labirint artistic subpamantean
In mod conventional, in ideea ca aici ar fi putut functiona un templu, incaperea centrala este numita Camera a Altarului. Dimensiunile interioarelor sunt impresionante, lungimea pasajelor ajungand pe alocuri la zeci de metri, inaltimea la aproape 2 metri si jumatate si suprafete de peste 30 de metri patrati.
Grota Shell este considerata o imensa opera de arta, la realizarea careia s-au folosit peste 4,6 milioane de cochilii apartinand unor specii de scoici din regiune sau aduse din Caraibe. Pentru a contura si a umple desenele – reprezentari umane, animale comune, dar si exotice, semne cosmice, inscriptii realizate artistic – mare parte din cochilii au fost vopsite in culori vii, fara insa a se identifica vreo preocupare speciala pentru integrarea luminii in perceperea efectelor vizuale.
Se subintelege ca amanuntul care a suscitat interesul cel mai ridicat (el nu a fost clarificat nici pana in zilele noastre) ramane scopul si perioada realizarii „Grotei cu scoici din Margate”.
Ipotezele sugerate variaza de la un templu pagan sau observator astronomic preistoric la locas de cult secret, masonic, al Cavalerilor Templieri ori pur si simplu la un depozit al piratilor sau extravaganta vreunui nobil britanic din veacul al XVII-lea. Astazi, singura certitudine totala este ca magnificul labirint subpamantean nu poate lasa pe nimeni insensibil la asemenea constructii vechi de sute si mii de ani.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii