N-am ajuns la Sibiu pana acum, dar auzisem ca Muzeul Astra al Civilizatiei Populare Traditionale este unul dintre cele mai mari muzee in aer liber din Romania. Se afla undeva la sud de municipiu, in Dumbrava Sibiului, si strange laolalta peste 16.000 de exponate ale civilizatiei populare traditionale, pre-industriale romanesti. Muzeul se intinde pe 96 de hectare, este strabatut de 10 kilometri de alei de-a lungul carora se gasesc peste 300 de cladiri si multe dintre piese se afla adapostite aici. Are o istorie contorsionata datorita vremurile trecute.
A fost infiintat in 1963 sub numele de Muzeul Tehnicii Populare, dar ideea unui muzeu etnografic este insa mai veche, acest muzeu fiind o resuscitare a Muzeului Etnografic-Istoric al Romanilor din Transilvania (fondat in 1905 si inchis in 1950). In 1963 a fost adus in Dumbrava Sibiului primul exponat, „o moara hidraulica cu aductiune inferioara”, moara care se gaseste in sigla muzeului.
In 1967, Muzeul a fost deschis publicului, in 1971, „s-a decis si s-a inceput adaugarea de case taranesti alaturi de atelierele mestesugaresti, in 1989, se adauga „sectorul monumentelor de utilitate publica si sociala (biserica, scoala, carciuma, popicarie), iar in 1990, numele i se schimba in Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale.
La sfarsitul anului trecut, acest muzeu, Muzeul Astra, a fost singurul din Romania care a participat la Salonul Patrimoniului Cultural de la Paris, iar la standul romanesc a fost prezent, printre altii, „olarul Ionut Biscu, militar al Comandamentului NATO de la Sibiu, care promoveaza ceramica de Horezu”, declara pentru Agerpres Cosmin Calinescu, purtatorul de cuvant al muzeului. Olarul Ionut Biscu a lucrat la roata traditionala, dar si la cea electrica, iar Raluca Miritoiu, restaurator al Muzeului ASTRA, s-a ocupat de ateliere de restaurare textile. Fondat in 1994, Salonul Patrimoniului Cultural este organizat de Ateliers d’Art de France, cu participarea, in medie, a peste 300 de expozanti din 12 tari, organizatii de patrimoniu, actori din zona restaurarii, a mestesugurilor, institutii publice de cultura, artisti, scriitori etc.
Iata cateva date si despre Ionut Biscu, cel care a fost vedeta de anul trecut de la Paris, care iubeste ceramica de Horezu, dar si a expozitiei de la Muzeul de Arta Populara din Constanta.
Cum citim intr-o prezentare sumara, artistul „descinde din doua familii celebre de olari din faimosul centru de ceramica din judetul Valcea, Horezu. Dar, desi poarta numele familiei Biscu, dupa tata, mestesugul olaritului l-a deprins de la bunicul sau matern, Gheorghe Iorga. De la el a invatat Ionut Biscu sa lucreze la roata olarului si sa dea forma „gogolotului de lut”. La targurile mesterilor populari organizate de Muzeul de Arta Populara Constanta vine de cand era copil, de cand avea vreo 12 ani. Acum are 29 de ani si e mandru ca reprezinta ceramica de Horezu, singura din Romania care face parte din patrimoniul imaterial UNESCO. Acum locuieste la Sibiu, „unde si-a deschis de curand si un atelier de olarit, iar la Horezu ajunge ori de cate ori timpul ii permite”.
Sotia sa, Ramona, decoreaza obiectele de lut, invatand mestesugul de la bunica si mama lui Ionut. In tanara familie Biscu exista si un prichindel, Sebastian, de numai trei ani, „caruia ii place sa se joace la roata, avand astfel toate datele pentru a duce mai departe mestesugul mostenit de la parinti, bunici si strabuni”.
In vara anului trecut, la Muzeul de Arta Populara, unde a participat la manifestarea „Mestesuguri traditionale. Olaritul”, a lucrat la roata olarului, avandu-l alaturi pe un alt mare mester, Cristian Munteanu, care promoveaza ceramica de la Tansa, judetul Iasi. Un mestesug milenar, care poate nu se va stinge, ca altele, gratie turismului, intern si extern.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii