Siluetele unor fulgi de zapada imensi, contururi de stele brodate din blocuri imense de piatra si caramida sunt cateva dintre cele mai impresionante tipuri de creatii arhitecturale cu functie preponderent strategica, dar si sociala ori religioasa, regasite in multe locuri din lume.
Un amanunt ce atrage rareori atentia vizitatorilor acestor minunate edificii este mai mult decat tulburator: o imagine ideala atat asupra structurii, cat si a rolului lor poate fi conturata numai printr-o privire de sus, de la o inaltime comparabila cu cea a zborului unui soim.
Adevarul este ca fortaretele medievale in forma de stea, aparute la mijlocul secolului al XV-lea, au fost create ca raspuns la schimbarea tacticilor pe campul de lupta si foloseau un sistem complex de bastioane triunghiulare, ziduri mai groase si mai joase, cu santuri largi ce expuneau infanteria care ataca.
Perla strategica a Transilvaniei
Alba Carolina, fortareata cu bastioane de tip Vauban in jurul careia se intinde actualul municipiu Alba Iulia, este o cetate in forma de stea, ea ocupand un loc onorabil intre Cele sapte minuni ale Romaniei.
Constructia sa a inceput in 1715, in timpul stapanirii habsburgice in Transilvania, si a fost finalizata in 1738, dar nu a fost prima cetate de acest fel ridicata in locul respectiv. Cu secole inainte, dupa cucerirea romana a Daciei, aici s-a aflat castrul Legiunii XIII Gemina, in veacul al II-lea d.Chr., iar mai tarziu, cetatea medievala Balgrad.
Numele i-a fost dat dupa Carol al VI-lea, cunoscut si sub numele de imparat al Sfantului Imperiu Roman sau principele Carol al II-lea al Transilvaniei, la momentul construirii. De-a lungul timpului, de numele Albei Carolina s-au legat mai multe evenimente marcante din istoria romanilor.
In celulele de sub portile a treia si a patra au fost intemnitati Horea (Nicola Ursu) si Closca (Ioan Oarga), conducatori ai Rascoalei din 1784, executati apoi pe Dealul Furcilor, din fata cetatii. Catedrala Incoronarii, aflata in incinta fortaretei, a fost pe 15 octombrie 1922 scena ceremoniei de incoronare a Regelui Ferdinand si a Reginei Maria ca suverani ai Romaniei Mari.
Cetatea din Oradea, cu forma de stea pentagonala (cu cinci bastioane) ridicata la inceputul secolului al XVII-lea este una dintre cele mai bine pastrate cetati renascentiste in stil italian din Europa centrala.
Din Japonia, pana la Marea Baltica
Cetatea Goryokaku, din insula nipona Hokkaido, este si ea o fortareata masiva in forma de stea, in stil occidental, construita in ultimii ani ai perioadei Edo (1603-1868), pentru apararea orasului Hakodate impotriva amenintarii reprezentate de puterile occidentale.
Cativa ani mai tarziu, fortul a devenit locul unui razboi civil intre o armata a shogunatului si trupele superioare ale guvernului Meiji nou-infiintat. Dupa ce si-a pierdut importanta militara, in cele din urma a fost transformat intr-un parc public in anii 1910.
Peste 1.600 de ciresi au fost plantati de-a lungul santurilor sale, ceea ce face din Goryokaku unul dintre locurile cele mai bogate in acest superb simbol vegetal extrem de indragit in intreaga Tara a Soarelui-Rasare. Apogeul sezonului de inflorire are loc in Hokkaido de obicei la inceputul lunii mai, cu cateva saptamani mai tarziu decat in restul Japoniei.
La mii de kilometri distanta, Sankt Petersburg – prima capitala a Imperiului Tarist, mai mult de doua secole, a fost ridicata tot in jurul unei fortarete in forma de stea, aflata intr-un teren mlastinos de pe Zaïatchii Ostrov („insula iepurilor”).
Proiectul a fost realizat de insusi Petru I, iar dupa mai putin de un an ar fi fost deja inaugurate primele spatii utilizabile. Denumita oficial Cetatea Sfintii Petru si Pavel, ea nu a jucat un rol militar in secolele de existenta, in schimb a ramas mai cunoscuta ca inchisoare, unde au fost intemnitati oameni cu faima, de la scriitorul Fiodor Dostoievski si printul anarhist Kropotkin (primul detinut care a evadat, in 1873), pana la fratele mai mare al lui Lenin, Alexandru Ulianov si Josip Broz Tito, liderul comunist al Iugoslaviei, care a petrecut trei saptamani in cetate in 1917 pentru rolul sau in activitatile revolutionare.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii