Unul dintre cei mai importanti participanti la Cruciada a Treia, Conrad de Montferrat (sau, in dialectul piemontez, Conrà ëd Monfrà), a fost rege al Ierusalimului intre 24 noiembrie 1190, cand s-a casatorit cu regina Isabella I, si 1192.
Var primar al imparatului Frederic Barbarossa, dar si al lui Ludovic al VII-lea al Frantei si al lui Leopold al V-lea al Austriei, Conrad a fost un tanar chipes si aratos, pe care adulterele comise cu aristocrate maritate nu l-au impiedicat sa se proclame crestin fervent si sa participe la cruciada. Curajul dovedit in lupte i-a atras admiratia inamicilor musulmani din armata lui Saladin. Asediat in orasul Tyr de catre Saladin, Conrad nu a cedat nici macar cand egiptenii l-au adus in fata zidurilor pe batranul sau tata, William al V-lea de Montferrat, oferindu-i acestuia viata in schimbul capitularii cetatii.
Fara sa ezite, Conrad le-a strigat ca oricum tatal lui a trait destul si, spre a dovedi ca n-are niciun gand sa accepte propunerea, a tras el insusi cu arbaleta catre parintele sau (nu l-a nimerit, iar ulterior Saladin a acceptat sa-l elibereze pe batran).
Ales rege de catre baronii locali, in semn de recunoastere a vitejiei si abilitatii sale diplomatice, Conrad nu a apucat insa sa fie incoronat oficial, deoarece a fost ucis de temuta secta musulmana a asasinilor.
In dupa-amiaza zilei de 28 aprilie 1192, el se intorcea spre palatul regal, dupa un pranz luat in compania rudei si prietenului sau, Philip, episcop de Beauvais, cand a fost atacat prin surprindere, chiar in mijlocul escortei sale, de doi tineri musulmani.
Unul dintre acestia a fost luat prizonier, dar al doilea a reusit sa-i aplice o lovi-tura mortala cu pumnalul lui Conrad, inainte de a fi ucis de garzile de corp ale regelui.
Conrad a murit la putin timp dupa aceea, intr-o biserica din apropiere, unde fusese dus imediat dupa atac. Nici pana azi nu se stie daca asasinatul a fost ordonat de Saladin sau de marele rival al lui Conrad, regele englez Richard Inima de Leu.
GABRIEL TUDOR
Comentarii