• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
duminică, 22 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
duminică, 22 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » De la genetica la inteligenta artificiala

De la genetica la inteligenta artificiala

9 mai 2022
in Stiinta
A A

Doua zone de interes se disting in cercetarea ultimului deceniu: experimentele din zona genomului uman, aceasta joaca cu doua taisuri de-a Dumnezeu, si inteligenta artificiala care cauta sa lege „unitatea centrala” a fiintei umane de creierul artificial al viitorului.

 De la studierea caramizii fundamentale a viettii, molecula de ADN, la incercarea de a o modifica n-a mai fost decat un pas. Un pas controversat, cum a fost in 2019  ADN modificat, editat, prin tehnologia CRISPR, de echipa medicului chinez He Jiankui, care a dus la nasterea unor gemeni imuni la infectarea cu HIV.  Realizarea medicului chinez a fost criticata vehement, dar tehnologia este utilizata in mai multe laboratoare din lume, urmand sa aflam, la un moment dat, rezultate spectaculoase. Acum tehnicile ADN ajung in medicina.

O noua era a medicinei

 O informatie recenta, adusa la cunostinta de Societatea de Farmacologie Britanica si Colegiul Regal al Medicilor, pomeneste o tehnologie de ultima ora, „o noua era a medicinei”, care ar potrivi cu mare precizie medicamentele, chiar cu codul genetic uman. Se pleaca de la observatia ca „unele medicamente sunt complet ineficiente sau devin mortale din cauza unor diferente subtile in modul in care functioneaza organismul uman”. Un lucru stiut de mai bine de un secol. Asa ca „noua era” ar presupune „o adaptare a noilor medicamente la ADN individual”. Iar noua era si-a gasit si o eticheta, se numeste farmacogenomica.  Iar testele ar putea fi disponibile de anul viitor.

 Pentru a o pune intr-o lumina favorabila, tehnica are nevoie si de exemple emotionale. Asa ca este prezentat cazul unei paciente, o oarecare Jane Burns din Liverpool, „care a avut o reactie violenta de piele cand a luat un medicament pentru epilepsie”.

 La doua saptamani dupa ce i s-a administrat carbamazepina, femeii de 19 ani, i-a aparut o eruptie cutanata, urmata de febra mare si halucinatii. Jane a declarat pentru BBC ca s-a trezit „acoperita de basici, parca era ceva desprins dintr-un film de groaza, era ca si cum as fi luat foc”. Desi descrierea este vaga, specialistii explica faptul ca medicamentul i-a provocat sindromul Stevens-Johnson, care afecteaza pielea si care „este mult mai probabil sa apara la persoanele care se nasc cu mutatii specifice in codul genetic”.

 Chiar daca nu se cunosc efectele secundare ulterioare, peste ani sau decenii, femeia s-a declarat „extrem de norocoasa”, declarand ca sustine testele farmacogenomice pe motivul ca „daca iti salveaza viata, atunci este un lucru fantastic”.  Nu se stie daca Jane ar fi murit in urma acestei extrem de rare reactii cutanate, cert este ca profesorul Mark Caulfield, presedintele Societatii de Farmacologie Britanica, afirma ca „99,5 la suta dintre noi avem cel putin o modificare in genomul nostru care, daca dam peste un medicament gresit, fie nu va functiona, fie chiar va provoca daune”.

 Un truism bine venit, lucru acesta i se reproseaza industriei farmaceutice de peste un secol.

 Datele recente constata ca exista „mai mult de cinci milioane de persoane din Marea Britanie, care nu obtin nicio ameliorare a durerii atunci cand se trateaza cu codeina”.  Si asta pentru ca „codul lor genetic nu contine instructiunile pentru producerea enzimei care descompune codeina in morfina si, fara aceasta, administrarea medicamentului este un esec”, mai spune specialistul. Lucru valabil, probabil, pentru o multime de alte medicamente pe care ni le prescriu medicii.

 Cum poate ca nu e vorba de instructiuni ADN lipsa, ci despre compozitia si arhitectura medicamentelor, care sunt remediu si otrava in acelasi timp.

 In Marea Britanic, farmacogenomica este deja utilizata pentru unele medicamente. Oamenii de stiinta au analizat cele mai prescrise 100 de medicamente si rapoartele vorbesc despre faptul ca „dispunem deja de tehnologia necesara pentru a introduce testele genetice, pentru a ghida utilizarea a 40 dintre acestea”. Analiza genetica s-ar putea face atunci cand este prescris unul dintre cele 40 de medicamente, dar ambitia este ca ea sa fie efectuata cu mult timp inainte,  eventual la nastere, „daca se va continua testarea genetica a nou-nascutilor, sau ca parte a unui control de rutina la 50 de ani”. Nimic neobisnuit, in fond incalzirea a fost facuta cu testele pentru depistarea Covid19.

Inteligenta artificiala bate inteligenta naturala?

 Sahul este un joc de strategie complicat, Go este un joc de strategie si mai complicat. Nu e de mirare ca atunci cand s-a vorbit de Inteligenta artificiala, aceea a unor masini de acum cateva decenii, pariul a fost pe computerul care va reusi sa invinga un campion mondial de sah.

 Pe 11 mai 1997, un computer numit IBM ® Deep Blue ® l-a invins pe campionul mondial la sah Garry Kasparov, dupa un meci de sase jocuri, care a durat cateva zile: doua victorii pentru IBM, una pentru campion si trei remize.

 Intre timp, miza a fost ridicata. Robotii cu IA sunt ceva mult mai complicat decat o masina de jucat sah, pentru ca este vorba despre auto-invatare si decizii autonome, dupa asemanarea creierului uman.

 Recent, aflam, IA „a invins opt campioni mondiali la bridge, un joc de carti in care suprematia umana a rezistat in fata masinariilor pana acum”.

 Intr-adevar, in jocul de bridge, spre deosebire de sah, cei patru participanti au de-a face „cu informatii incomplete si trebuie sa reactioneze la comportamentul altor jucatori, un scenariu mult mai asociat cu procesul decizional al oameni-lor”. Prin comparatie, sahul si jocul strategic Go, un jucator are un singur adversar si ambii detin informatii complete.

 Victoria amintita la bridge reprezinta, din acest motiv, „un moment de cotitura pentru Inteligenta artificiala”.

 Performanta „reprezinta un avans fundamental important in starea sistemelor de Inteligenta artificiala”, explica Stephen Muggleton, profesor de invatare automata la Imperial College London. Reusita amintita apartine unei companii franceze, NukkAI care a proiectat si realizat un sistem de Inteligenta artificiala botezat Nook. In cadrul unui turneu de doua zile la Paris, Nook „a avut acelasi rol ca si campionul uman, cu aceleasi carti si aceiasi adversari”, reusind sa castige 67 de jocuri din cele 80 jucate, adica 83 la suta, potrivit cotidianului The Guardian.

 Jean-Baptiste Fantun, cofondator al NukkAI, a declarat ca dezvoltarea si conceptul  masinariei lor este rodul a cinci ani de munca, iar matematicianul Cédric Villani, castigator al medaliei Fields in 2010, cel mai prestigios premiu pentru excelenta in matematica, a spus despre NukkAI ca este „o superba poveste de succes frantuzeasca”.

 Véronique Ventos, celalalt cofondator al NukkAI, a spus despre NooK ca este „inteligenta artificiala din noua generatie” pentru ca isi explica deciziile pe masura ce avanseaza. „La bridge nu poti juca daca nu explici”, a subliniat Ventos, deoarece jocul depinde de comunicarea intre parteneri, lucru stiut de cei care au jucat bridge macar o data in viata.

 „Balanta inclina inspre astfel de metode. Nu poti sa nu spui oamenilor ce se intampla. Asa ceva nu functioneaza in societatile noastre”, a precizat Michael Littman, profesor de informatica la prestigioasa Universitate Brown din Rhode Island, SUA.

 „Chiar daca o persoana sau un sistem de inteligenta artificiala nu poate explica in cuvinte ceea ce face, comportamentul trebuie sa fie „lizibil” pentru altii. Acest aspect va fi crucial in domenii precum sanatate si inginerie. Probabil ca, insa, IA nu va „bate” niciodata inteligenta naturala a omului, a mai adaugat Littman.

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Ciudateniile palatului Versailles

Urmatorul Articol

Tema: “VERDE”

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Descoperirea care ar putea revolutiona medicina

16 februarie 2026

Plantele au dezvoltat de-a lungul evolutiei o gama impresionanta de compusi chimici,...

Spectacolul cunoasterii

Marea Piramida de la Gizeh a fost construita cu scripeti?

9 februarie 2026

Vreme de milenii, aceasta piramida a fascinat si a framântat mintile cercetatorilor....

Spectacolul cunoasterii

Dovezi de gândire matematica pe vase ceramice stravechi

2 februarie 2026

Cu mult înainte de aparitia numerelor scrise, a tabelelor matematice sau a...

Spectacolul cunoasterii

O provocare uriasa, microrobotii

26 ianuarie 2026

Cercetatorii au dezvoltat roboti microscopici, alimentati cu lumina, care pot gândi, înota...

Spectacolul cunoasterii

Incalzirea globala poate declansa o noua era glaciara

19 ianuarie 2026

Un studiu publicat de cercetatori de la Universitatea California – Riverside sugereaza...

Spectacolul cunoasterii

Oaza vibranta

13 ianuarie 2026

Oamenii de stiinta chinezi care s-au scufundat la adâncimi uluitoare în doua...

Urmatorul Articol

Tema: “VERDE”

12 mai 1926 - Lovitura de stat a maresalului Pilsudski

Horoscopul saptamanii: 16-22 mai 2022

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

12 februarie 1429 – „Batalia heringilor”

16 februarie 2026

Cunoscuta si sub numele de Batalia de la Rouvray, „Batalia heringilor” a...

Citeste mai departe
Blitz

La rascruce de vânturi – cel mai senzual si mai întunecat film de dragoste al anului

16 februarie 2026

În februarie 2026, Emerald Fennell – regizoarea care a câstigat Oscarul pentru...

Citeste mai departe
Blitz

Tur pe „acoperisuri”

16 februarie 2026

Expozitia-manifest „Zeii de împrumut ai Vienei. Martori împietriti”, vernisata la Muzeul National...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Cum sa evitam tensiunea nervoasa?

16 februarie 2026

Lumea medicala este unanim de acord ca, în prezent, una dintre principalele...

Citeste mai departe
Femina Club

5 masti naturale

16 februarie 2026

Pentru a contracara agresiunea anotimpului rece asupra frumusetii si sanatatii tenului specialistii...

Citeste mai departe
Femina Club

Copane de pui în bacon

16 februarie 2026

8 copane de pui, sare, piper macinat, boia de ardei dulce, praf...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.